Vestitele exponate din vitrina anticarului Dumitru Grumazescu, de la tablouri, carti rare, armuri sau patefoane, au fost inlocuite cu patrupede ce torc lenes sub soarele anemic de mai. Batranele feline ce alunga cu cozile lor praful de pe miile de exponate din anticariatul de pe strada Lapusneanu, se pare ca nu-i mai sunt batranului anticar, partenere atat de fidele in lungile serate prin care acesta incearca sa alunge cotidianul mizer si sa redeschida ulita Lapusneanu catre perioada cand fremata de spirit si culoare, prin epopei, istorioare, fapte, canturi si catrene. Jidan din fire, precum il cunosc toti cei ce au incercat sa faca afaceri cu el, anticarul nu se poate desparti de feline decat printr-un act de comert. Exceptand faptul ca, din popor se stie ca nu dai cuiva un animal fara sa primesti, in mod simbolic, un ban, anticarul a si expus motanii in vitrina, iar sub ei a trecut pretul – un leu bucata. Ne intrebam, o da bon fiscal pe mâţe?
