Azi trebuia să înceapă procesul securiştilor inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii, în cazul morţii violente a disidentului Gheorghe Ursu, în 1985. Curtea Supremă a amânat, pentru 16 martie, prima înfățișare. Este pentru prima oară când ofiţeri ai fostei Securităţi sunt judecaţi sub aceste acuzaţii.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat, pentru 16 martie, procesul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu, după ce unul dintre inculpați a cerut termen pentru a-și angaja avocat.
Judecătorii instanței supreme au luat în discuție, vineri, primul termen al dosarului în care sunt judecați torționarii disidentului Gheorghe Ursu, moment la care fostul ofițer de securitate Vasile Hodiș le-a solicitat magistraților amânarea procesului pentru a-și putea angaja un apărător.
Tot vineri, la dosar a fost depusă o adeverință de la evidența populației în care se arată că George Homoșteanu, inculpat și el în acest caz, a decedat.
Procurorii militari spun că maiorul în rezervă Marin Pârvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice, cu urmări care au dus la violenţe fizice şi psihice asupra inginerului Ursu, iar astfel i-au încălcat dreptul la viaţă.
Fostul şef al Securităţii, Tudor Postelnicu, este inculpat pentru complicitate la aceste infracţiuni, deoarece a disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor.
Inginerul Gheorghe Ursu a fost anchetat, torturat şi, în final, ucis pentru curajul său de a critica regimul Ceauşescu.
Disidentul Gheorghe Ursu, ucis de torționarii Securitatii
Disidentul Gheorghe Ursu a fost “turnat” la Securitate de colegii sai de institut, care au cautat in sertarele biroului inginerului, i-au gasit jurnalul in care nota idei intime si ganduri opuse regimului, ceea ce a atras deschiderea dosarului informativ “Udrea”, dosar ce, finalmente, a condus la moartea barbatului, ca urmare a torturilor.
Informatiile din rechizitoriul prin care tortionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost deferiti justitiei releva faptul ca faza incipienta a dosarului, care, in final, s-a soldat cu decesul acestuia, a inceput de la o curiozitate a colegilor sai de la Institutul la care lucra.
Concret, arata procurorii militari de la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului instantei supreme, Gheorghe Ursu era, initial, in relatii neutre cu Securitatea, era cunoscut ca avand un membru de familie in Statele Unite ale Americii si nu intrase sub incidenta controalelor aspre ale Securitatii.
Fiind bine informat, noteaza procurorii in rechizitoriu, “inginerul Ursu a facut uz de actele juridice internationale la care Romania a aderat si a solicitat in permanenta viza pentru calatorii turistice in Europa, dar si pentru intalnirea cu fiica sa, S.O., plecata definitiv din Romania, din anul 1983, in SUA”.
“Conform datelor existente la dosar, verificarile nu au relevat aspecte negative si, la data de 2.10.1984, Directia a II-a din Departamentul Securitatii Statului a avizat “pozitiv” plecarea in SUA, in vizita la fiica sa, urmand a se elibera pasaportul turistic de catre o U.M. din Bucuresti”, se mai arata in documentul citat.
Procurorii mai noteaza ca, datorita cunostintelor pe care le avea, despre tratatele mondiale la care tara aderase la acea vreme, Ursu vizitase numeroase tari precum Grecia, Turcia, Spania, Elvetia, Franta sau Olanda.
In continuare, anchetatorii militari detaliaza motivele ce au stat la debutul dosarului informativ deschis pe numele disidentului, sub umbrela caruia tortionarii Securitatii l-au ucis pe inginerul Gheorghe Ursu.
