Caravana „Centenar 2018- 100 de idei pentru Romania”, initiata de New Money a poposit azi la Iasi, primul loc din tara care a gazduit suita de dezbateri itinerante. Printre invitati s-au numarat reprezentanti ai mediului de afaceri din Regiunea de Nord Est, din administratia locala si societatea civila. Dezbaterea a debutat sub semnul paradoxurilor care predomina aceasta parte de tara, punctul central constituindu-l faptul ca, desi Moldova este cea mai săracă regiune, aceasta a dat cea mai mare afacere românească.
„Moldova este a cincea cea mai săracă regiune de dezvoltare din Uniunea Europeană, dar și locul de naștere al unor afaceri antreprenoriale remarcabile – fără doar și poate, Moldova rămâne prinsă într-un cerc vicios al contradicțiilor tipic românești. Regiunea de dezvoltare Nord-Est – așa cum apare cea mai mare parte a Moldovei în tatisticile din ultimii ani – pare a fi personajul principal al unei povești țesute din paradoxuri. Este zona cu cel mai mic PIB/capita din România – doar 4.900 de euro în 2015 față de o medie națională de 8.100 de euro, potrivit Eurostat –, dar și „locul de naștere“ al celui mai mare business antreprenorial din România, retailerul de bricolaj Dedeman, cu afaceri de peste un miliard de euro”, a sustinut Ionut Anculescu, redactorul sef al Revistei New Money.
Polul saraciei, magnet pentru dezvoltatorii imobiliari
Totodata, Moldova este regiunea care a suferit una dintre cele mai mari pierderi de populație din ultimii ani, în contextul în care mai mulți locuitori au luat drumul străinătății în căutare de locuri de muncă mai bine plătite, și totuși, după București-Ilfov, este zona unde se construiesc cele mai multe locuințe – aproape 9.000 în 2016, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Și chiar dacă are printre cele mai mici salarii medii lunare din România – sub 2.000 de lei pe lună, față de aproape 2.500 de lei la nivel național –, Nord-Estul găzduiește cea mai bogată primărie de comună din România, Miroslava (județul Iași), cu venituri de peste 56 de milioane de lei în 2015, potrivit Ministerului Dezvoltării și Administrației Publice.
Investitii zero de-a lungul unei autostrazi fantoma
Moldova continua sa rămâna o permanentă absență de pe listele de investiții publice ale guvernelor ce s-au perindat la Palatul Victoria în ultimele trei decenii, cu un impact direct asupra parcursului său economic comparativ cu alte zone din România. De exemplu, la infrastructura de transport, cei de la New Monez sustin ca, chiar dacă România continuă să aibă mari deficiențe la capitolul autostrăzi, în partea de vest a țării au mai fost construite în ultimii ani astfel de drumuri de mare viteză; în Moldova, în schimb, nu s-a construit nici măcar un centimetru de autostradă. In consecinta, firmele străine au preferat în ultimul deceniu să își deschidă unități de producție pe direcția sau în apropierea autostrăzilor existente ori în curs de construcție din jumătatea de vest a țării, partea de est a tarii fiind evitata.
Unu din trei moldoveni face foamea
Rata sărăciei relative – adică ponderea în totalul populației a persoanelor care au venituri mai mici de 60% față de media totală – atinge în Nord-Est cel mai ridicat nivel – 36,1%, față de 25,3% în toată România, arată datele de la INS. Cu alte cuvinte, un locuitor din trei din zona de nord-est se află sub limita pragului de sărăcie. Motiv pentru care și fenomenul de migrație – fie intern, către alte centre urbane mai mari din țară, fie extern – este destul de accentuat în această parte a României. Numai în perioada 2012-2017, aproximativ 55.000 de persoane, adică echivalentul populației unui oraș de talia Romanului, au dispărut din statisticile populației rezidente a regiunii Nord-Est, care a ajuns anul trecut la un total de puțin peste 3,2 milioane de locuitori, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Iar mare parte dintre persoanele care au decis să plece sunt active din punct de vedere ocupațional, fapt ce se răsfrânge direct asupra potențialului de dezvoltare al regiunii.
Harta dezastrului
Specialistii firmei Elsaco au identificat realitatile vitrege in care se produce anul Centenar, anul identitatii nationale, iar printre punctele fatale ale acestei tari se numara dezvoltare inegala a regiunilor Romaniei si nivelul devastator al emigratiei, spirala negativa a industriei fostele orase industriale au devenit “fantome” ale trecutului, lipsa sistemica de interes a autoritatilor centrale si locale de a inlocui industria disparuta / distrusa cu entitati creatoare de job-uri durabile, agricultura sporadica, subfinantata, de subzistenta, infrastructura incredibil de slab dezvoltata, nivel foarte scazut al educatiei (calitate, accesibilitate), criza permanenta a sistemului de sanatate, lipsa unei clase de mijloc, calitate foarte slaba a serviciilor publice, costuri foarte mari ale serviciilor publice in comparatie cu calitatea acestora si cu puterea medie de cumparare si, nicio definitie reala a “consumatorului vulnerabil”, ce are nevoie de sprijin financiar pentru a-si permite utilitatile vitale.
Solutii propuse de specialistii Elsaco
Intr-un grafic al solutiilor de relansare a Romaniei, specialistii Elsaco au sustinut faptul ca Romania are nevoie de o “Task force” educatia de functionari publici, politici publice, asigurarea accesului servicii publice de calitate, utilizarea eficienta a resurselor, calitatea constructiilor noi, a reabilitarii cladirilor existente, implicare in viata sociala a romanilor din toate domeniile de activitate, toate categoriile de varsta si toate regiunile geografico-istorice. “Avem nevoie de un acces real la servicii publice, extinderea infrastructurii de utilitati in toata tara, de sisteme de motivare reale, concrete pentru educatori si profesori ca sa fie incurajati sa mearga sa predea in mediul rural sau de aducerea serviciilor de sanatate (inclusiv stomatologice) catre toti cetatenii, oriunde locuiesc. Serviciile publice, educatia si sanatatea, sunt cei trei piloni ai civilizatiei reale intr-o tara. Autoritatile publice trebuie sa verifice periodic modul in care furnizorii isi indelinesc obligatiile si sa aplice stimulente sau penalizari: ori esti bun, ori esti out! Toate resursele naturale sunt din ce in ce mai rare, mai scumpe, cu impact mai mare asupra mediului inconjurator este esential ca ele sa fie utilizate cat mai judicios si de catre autoritatile publice, si de catre consumatorii finali. Trebuie continuate finantarile EU in cresterea eficientei energetice si pe parte de mediu a Sistemelor de Alimentare Centralizata cu Energie Termica, dar si acordarea de stimulente financiare sub forma de reduceri sau scutiri de taxe si impozite pentru investitiile facute in sensul contorizarii individuale a consumului de apa calda, caldura si apa prin instalarea de apometre moderne cu transmisie radio. Totodata, trebuie implementate reguli transparente privind constructia de cladiri noi”, a declarat Ana Maria Icatoiu, reprezentant Elsaco.
Cele șase județe din Moldova care sunt cuprinse în regiunea de dezvoltare Nord-Est – Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui – au generat doar 4,5% din exporturile totale ale României din anul 2016, care s-au ridicat la circa 57 de miliarde de euro, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică. Cifrele nu s-au schimbat prea mult nici în 2017, având în vedere că în primele nouă luni ale anului trecut livrările externe ale regiunii Nord-Est s-au ridicat la doar 2,2 miliarde de euro, echivalentul a 4,7% din totalul exporturilor României.
Marius GAVRILESCU
