Un transfer care a durat trei minute într-o parcare de la marginea Iașului a dus la destructurarea unei rețele de trafic de migranți care opera pe ambele maluri ale Prutului. În spatele operațiunii se afla, potrivit procurorilor DIICOT, un personaj cunoscut în mediul interlop: Plugaru Chirilă Marian, poreclit „Căpcăunul”. Migranți din Afganistan și din Orientul Mijlociu erau aduși până la granița cu România, trecuți noaptea peste râu cu barca și preluați apoi de călăuze care îi transportau spre vestul Europei. După ani de procese și o extrădare în 2025, liderul rețelei a primit în total 20 de ani de închisoare. Totuși, una dintre cele mai grave acuzații – constituirea unui grup infracțional organizat, a ieșit din dosar din cauza prescripției.
În dimineața de 21 septembrie 2015, într-o parcare de la marginea Iașului, două mașini se aliniază pentru câteva minute. Un BMW negru și un Opel roșu cu numere provizorii. În interiorul lor: șoferi, călăuze și șase oameni care tocmai traversaseră ilegal granița. Doi bărbați, o femeie și trei copii. Veniseră din Afganistan și dintr-o altă țară din Orientul Mijlociu, după o călătorie care îi purtase prin rețelele de trafic din Republica Moldova până la malul Prutului. Pentru a ajunge aici, plătiseră aproximativ 4.000 de euro.
Transferul durează câteva minute. Bagajele sunt mutate rapid, iar migranții sunt urcați în BMW. Mașina urma să plece spre vestul Europei. Polițiștii intervin înainte să apuce să părăsească parcarea. Operațiunea este stopată pe loc. În spatele acestei tranzacții, procurorii spun că se afla un personaj cunoscut în mediul infracțional: Plugaru Chirilă Marian, poreclit „Căpcăunul” sau „Șarpele”.
Rețeaua de pe cele două maluri
Potrivit anchetei DIICOT, gruparea funcționa ca o rețea logistică bine împărțită între Republica Moldova și România. Structura era simplă, dar eficientă: – recrutarea migranților –în Republica Moldova, oameni ai rețelei identificau migranți din Afganistan și din țări arabe. Li se promitea transportul până în vestul Europei. Prețul era de câteva mii de euro de persoană; traversarea frontierei – migranții erau transportați până aproape de granița cu România și trecuți peste Prut cu o barcă pneumatică, noaptea; preluarea în România – pe malul românesc erau preluați de o altă echipă care îi ducea din zona rurală până în Iași și nu în ultimul rând transportul spre vest, de aici, migranții urmau să fie preluați de alți membri ai rețelei și transportați spre țări din vestul Europei.
Fiecare nivel al grupării avea roluri precise – oameni care aduceau migranții la frontieră, călăuze care îi preluau din vegetația de pe malul Prutului, șoferi care îi transportau în oraș și persoane care organizau transferul spre Occident. În centrul acestei structuri, spun procurorii, se afla liderul grupării, coordonând operațiunea de la distanță.
Noaptea traversării
În noaptea de 20 spre 21 septembrie 2015, migranții sunt aduși la frontieră. Undeva lângă un stâlp de delimitare, sunt urcați într-o barcă pneumatică. Traversarea Prutului are loc între orele 01:00 și 02:00. Pe malul românesc sunt ascunși în vegetație. Câteva ore mai târziu, două persoane îi păzesc până la venirea mașinii care urma să îi transporte spre Iași. Dimineața, grupul pornește spre oraș într-un Opel roșu. În paralel, o altă echipă intră în România prin punctul de trecere a frontierei cu un BMW negru. Ei sunt cei care urmau să ducă migranții mai departe, numai că planuile le sunt dejucate de polițiști.
Liderul invizibil, condamnat la 20 de ani de închisoare
Procurorii spun că întreaga operațiune era coordonată de un bărbat aflat pe teritoriul Republicii Moldova. Un personaj cunoscut în mediul interlop, implicat anterior în contrabandă cu țigări și alte infracțiuni violente – Plugaru Chirilă Marian, poreclit „Căpcăunul” sau „Șarpele”.
Acesta fusese deja condamnat în România la 12 ani de închisoare într-un dosar de criminalitate organizată. Dar nu executase pedeapsa. Se sustrăsese și continua să coordoneze activități infracționale din afara țării. Interceptările telefonice din dosar arată că el transmitea indicații, stabilea întâlniri și chiar trimitea bani membrilor rețelei prin Western Union pentru cheltuieli.
În 2023, Tribunalul Iași îl condamnă pentru trafic de migranți la 8 ani de închisoare. Pentru că fapta fusese comisă după condamnarea anterioară, pedeapsa se adaugă la cea de 12 ani. Totalul ajunge la 20 de ani de închisoare. Instanța notează că inculpatul a coordonat personal operațiunea de trecere a migranților peste Prut și a gestionat financiar rețeaua. Judecătorii subliniază și riscurile la care au fost expuși migranții, în special cei trei copii transportați noaptea peste râu.
Prescripția care a scos din dosar acuzația de grup infracțional
Totuși, acuzația principală – constituirea unui grup infracțional organizat, nu mai poate fi judecată din cauza prescripției răspunderii penale. Faptele datează din 2015, iar termenul legal de prescripție pentru această infracțiune era de cinci ani. În lipsa unor acte de întrerupere a termenului după 2018, răspunderea penală s-a stins în 2020. Astfel, instanța a dispus încetarea procesului penal pentru această faptă.
Ani la rând, liderul rețelei a rămas în afara României. Abia în decembrie 2025 a fost adus în țară în urma procedurii de extrădare. La scurt timp, acesta a încercat să redeschidă procesul. A susținut că nu a știut de condamnarea din 2023 și că hotărârea nu i-a fost comunicată legal. A mai spus că avocatul din oficiu care a declarat apel în numele lui nu a discutat niciodată cu el și nu i-a prezentat poziția procesuală.
În martie 2026, Curtea de Apel a respins cererea. Motivul: apelul fusese deja judecat o dată, în 2023, când avocatul din oficiu contestase sentința. Judecătorii au stabilit că legea permite exercitarea apelului o singură dată. Prin urmare, noua cale de atac a fost considerată inadmisibilă, iar hotărârea este definitivă.