În spatele unei hotărâri judecătorești aparent banale – încă un șofer prins beat la volan , se ascunde un caz care ridică întrebări incomode despre modul în care instituțiile statului tratează infracțiunile rutiere. Dosarul în care Vârtosu Andrei, un bărbat de 37 de ani din județul Iași, a fost găsit cu o alcoolemie de aproape 2 la mie în momentul în care s-a răsturnat cu mașina pe DN28, având trei pasageri în vehicul, arată încă o dată că România are toleranță aproape zero în lege, dar toleranță maximă în practică.
Potrivit actelor aflate la dosar, inculpatul a consumat în doar două ore un amestec de alcool demn de un parastas: 200 ml de vin, 500 ml de lichior și încă o jumătate de litru de bere. La scurt timp, s-a urcat la volanul unui Volkswagen Passat cu remorcă, transportând trei persoane care, potrivit declarațiilor, și-au dat seama prea târziu că șoferul abia se mai putea ține pe picioare, darămite pe un drum național.
La ora 14:10, într-o curbă la dreapta, șoferul pierde controlul, iese în decor și se răstoarnă. Din fericire, doar el suferă leziuni. Din nefericire pentru restul participanților la trafic, astfel de situații se întâmplă cu o regularitate înfiorătoare.
Expertiza medico-legală a stabilit că la momentul producerii accidentului, bărbatul avea aproximativ 1,94‰ alcool pur în sânge, o valoare care se încadrează în zona severă a intoxicației alcoolice, cu efecte asupra reflexelor, echilibrului și capacității de reacție.
Cazul pare, la prima vedere, unul extrem. În realitate, procedura a decurs ca la carte – o carte prea des folosită în justiția românească. Inculpatul a recunoscut fapta, a cerut procedura simplificată, prin care beneficiază de reducerea pedepsei, instanța a constat că nu are antecedente și i-a aplicat șoferului chefliu o pedeapsă de 10 luni cu suspendare, plus munca în folosul comunității. Cu alte cuvinte, un șofer care a condus rupt de beat, s-a răsturnat în decor și a pus în pericol viețile altor trei persoane iese din sală fără să petreacă o zi după gratii. Doar 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Suspendarea pedepsei, deși legală, pune problema unui dublu standard: în timp ce Poliția Rutieră și Ministerul Transporturilor lansează campanii alarmante despre șoferii beți, instanțele continuă să aplice pedepse minime în exact acele cazuri care ar trebui să fie exemplare, semn că în România, conducerea sub influența alcoolului rămâne o infracțiune de formă.
Radu ȘEICARU