Anchete

Cum a fost rasă de pe fața pământului cea mai bătrână parcelă din Pădurea Bârnova-Dobrovăț

By Redacția

November 16, 2020

Parcela 115 din UP1 Ocolul Silvic Lunca Cetățuii avea vârsta medie de 170 de ani. Medie, arbori depășeau probabil mai mult, unii având dimensiuni monumentale după cioata rămasă! Avea în compoziție preponderent gorun dar și tei seculari și fagi. Acestia au ramas doar in imagini si in amintirea iesenilor, deoarece defrisarile incepute de un fost ministru al Mediului si-au atins scopul.

Majoritatea gorunilor au ieșit din ghindă în 1850! În 1850, Alexandru Ioan Cuza avea 30 de ani, și abia 10 ani mai tărziu avea să înfăptuiască unirea principatelor Moldova cu Țara Românească! Parcela avea o structură naturală, relativ-plurienă, ceea ce înseamnă că avea și arbori de vârste diferite în compoziție, și o robustețe mare la schimbare. Conform amenajamentului trebuia exploatată la 130 de ani dar a scăpat vreme de 40 de ani de “regenerare”. Am vrut să aflăm cum s-a întâmplat această minune și am solicitat informații Direcției Silvice (punem răspunsul complet în primul comentariu). Pe scurt, din 1988 până în 2008 a fost încadrată în subgrupa funcționala 1.4: “păduri cu funcții de protecție, predominant sociale”. Deci silvicultori mai înțelepți au considerat că pădurea aceasta nu trebuie tăiată având roluri mai importante pentru oameni! Este o parcelă în imediata apropiere a orașului!”, sustin reprezentantii Asociatiei Codrii Iasului.

În 2008 administratorul a decis să fie reîncadrată ca pădure de producție, imediat urmând tăieri progresive (niște tăieri foarte agresive, care urmăresc ca în câteva succesiuni să elimine toți arborii). Anul acesta au fost tăiați ultimii goruni multi-seculuri, arborii seminceri.

O pădure atât de veche poate avea cu totul alte roluri pentru societate, așa cum fusese ea încadrată în trecut. Chiar dacă unii arbori mai pierd câte o creangă – cu atât devin mai valoroși pentru biodiversitate. S-a decis însă că sunt mai importanți banii, iar mare parte din acesti arbori fenomenali au devenit lemn de foc. Astfel de zone credem noi că trebuie protejate si lăsate pentru societate, nu sacrificate pentru interese financiare. Am căutat mereu un compromis, dar nu s-a dorit nici măcar dialog”, mai sustin cei de la Codrii Iasilor.

Radu SEICARU