O firmă de construcții din Iași a fost obligată de Judecătorie să plătească aproape 10.000 de lei pentru un angajat, deși susține că a respectat legea. Tribunalul a analizat documentele, a făcut calculele și a ajuns la concluzia că poprirea nu trebuia validată.
Totul începe în decembrie 2023, când un birou de executor judecătoresc solicită validarea unei popriri împotriva societății Dedal Edil Construct, în calitate de terț poprit. Miza era recuperarea sumei de 9.675,87 lei, reprezentând restanțe la pensia de întreținere datorată de un angajat al firmei.
Executorul BEJ Rădulescu Andrei Liviu susține că societatea nu și-ar fi îndeplinit obligația legală de a reține și vira sumele poprite din salariul debitorului, motiv pentru care cere instanței nu doar validarea popririi, ci și sancționarea firmei.
Judecătoria admite parțial cererea executorului și decide validarea popririi, obligarea firmei la plata a 1/2 din veniturile salariale ale angajatului, pentru perioada 13 decembrie 2023 – 28 februarie 2024 și respingerea cererii de amendare, pe motiv că nu s-a dovedit reaua-credință.
Instanța reține că, contractul de muncă era activ la data comunicării popririi, firma nu a făcut dovada consemnării sumelor, iar simpla neconformare este suficientă pentru validarea popririi. Cu alte cuvinte, societatea este transformată din angajator în debitor direct, deși datoria aparținea angajatului.
Dedal Edil Construct atacă sentința și vine în fața Tribunalului cu documente concrete, respectiv fluturași de salariu, acte adiționale la contractul de muncă, extras de cont care arată plata efectivă a 1.040 lei către executor, dovada reducerii normei de lucru la 4 ore/zi și dovada încetării contractului la 28.02.2024.
Tribunalul constată un fapt esențial ignorat de prima instanță, și anume că salariul net al angajatului, după ianuarie 2024, era sub pragul legal de urmărire silită. Codul de procedură civilă spune clar că veniturile sub jumătate din salariul minim net pe economie nu pot fi poprite. Angajatul avea 2.079 lei net în decembrie 2023 și 1.054 lei net în ianuarie și februarie 2024 – nepopribil legal. Cu alte cuvinte, firma nu avea ce să rețină, iar orice obligație suplimentară ar fi fost ilegală.
Tribunalul constată că firma a acționat cu bună-credință, a virat exact suma datorată, a respectat limitele legale ale urmăririi și nu a ascuns venituri și nu a favorizat debitorul. În concluzie, cererea de validare a popririi este neîntemeiată.
Drept urmare, Tribunalul admite apelul firmei, respinge validarea popririi, obligă creditoarea la plata a 1.210 lei cheltuieli de judecată și pronunță o hotărâre definitivă.
Radu ȘEICARU