Tribunalul Iași a pronunțat o decizie importantă într-un litigiu privind un credit acordat de Raiffeisen Bank în urmă cu aproape două decenii, stabilind că banca nu mai poate fi considerată parte pasivă în procedura de suspendare a executării silite după ce și-a cesionat creanța. Instanța a admis apelul formulat de Raiffeisen Bank și a modificat parțial hotărârea Judecătoriei Iași, însă a menținut suspendarea executării silite în favoarea debitoarei, exclusiv în contradictoriu cu actualul creditor, Investcapital LTD.
Dosarul are la bază un contract de credit încheiat în februarie 2008, prin care o ieșeancă – Tancau Maria Ramona, a împrumutat peste 6.000 de euro pentru nevoi personale. În 2014, Raiffeisen Bank a cesionat creanța către o societate specializată în recuperarea creanțelor, aceasta fiind ulterior transferată către Investcapital LTD, companie care a continuat procedurile de executare silită.
Între timp, debitoarea a deschis o acțiune prin care solicită constatarea caracterului abuziv al mai multor clauze din contractul de credit. Ea susține că anumite costuri – precum comisionul de procesare, comisionul lunar de administrare, modul de calcul al dobânzii variabile și penalitățile de întârziere – au fost introduse fără negociere și încalcă legislația privind protecția consumatorilor.
Judecătoria suspendase executarea până la soluționarea procesului
La sfârșitul lunii martie 2026, Judecătoria Iași a admis cererea de suspendare a executării silite, apreciind că există motive temeinice, având în vedere că reclamanta invocă existența unor clauze posibil abuzive, iar continuarea executării i-ar putea produce prejudicii greu de reparat.
Instanța de fond a considerat că, deși executarea era desfășurată de noul creditor, soluția din procesul privind clauzele contractuale urma să producă efecte atât asupra creditorului actual, cât și asupra băncii care a acordat creditul. Din acest motiv, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Raiffeisen Bank și a dispus suspendarea executării.
Raiffeisen Bank a atacat însă hotărârea, argumentând că, după cesionarea creanței în 2014, nu mai are niciun drept asupra creditului și nu mai poate fi obligată să participe într-un litigiu privind executarea silită.
Tribunalul Iași a dat dreptate băncii
Judecătorii au reținut că, din momentul cesionării creanței, singurul creditor îndreptățit să urmărească recuperarea debitului este Investcapital LTD, iar suspendarea executării silite poate produce efecte exclusiv între părțile implicate în executarea propriu-zisă.
“În mod evident, calitatea procesuală pasivă în cadrul cererii de suspendare a executării silite o are exclusiv creditoarea actuală Investcapital LTD (…), iar nu și creditoarea inițială, Raiffeisen Bank S.A., care și-a înstrăinat creanța încă din anul 2014“, se arată în motivarea Tribunalului. În consecință, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de bancă și a respins cererea de suspendare formulată împotriva acesteia.
Suspendarea executării rămâne în vigoare
Cu toate acestea, debitoarea nu pierde protecția obținută în primă instanță. Tribunalul a menținut suspendarea executării silite, însă exclusiv în raport cu Investcapital LTD, societatea care deține în prezent creanța și desfășoară executarea.
Judecătorii au respins și argumentul potrivit căruia reclamanta trebuia să depună o cauțiune pentru suspendarea executării. Instanța a arătat că femeia beneficiază de scutirea prevăzută de Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, deoarece este consumator și a făcut dovada că veniturile sale lunare sunt sub plafonul legal.
În apel, Investcapital LTD a susținut că suspendarea executării este nelegală deoarece societatea nu ar fi fost citată corespunzător înainte de soluționarea cererii.
Tribunalul a respins însă această critică, constatând că citația a fost transmisă la adresa de e-mail indicată chiar de companie și că există dovada accesării documentelor electronice înainte de termenul de judecată. În opinia instanței, orice eventual viciu procedural a fost acoperit.
Doar 25 de lei cheltuieli de judecată
Deși Raiffeisen Bank a câștigat apelul în ceea ce privește propria poziție procesuală, succesul a fost unul limitat. Tribunalul a obligat debitoarea să achite băncii doar 25 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată pentru apel.
În schimb, cererea privind cenzurarea costurilor de fotocopiere ale dosarului de executare a fost respinsă ca inadmisibilă, instanța arătând că asemenea cheltuieli trebuie contestate, dacă este cazul, în cadrul executării silite, nu în prezentul litigiu.
Hotărârea Tribunalului Iași este definitivă și clarifică o chestiune întâlnită frecvent în litigiile privind creditele cesionate – după transferul creanței, banca inițială poate rămâne parte în procesele privind validitatea contractului de credit, însă nu mai poate avea calitate procesuală în litigiile care privesc executarea silită desfășurată de noul creditor.