O angajată a unui birou de schimb valutar dintr-un complex comercial important a reușit să sustragă bani aproape un an de zile, folosind o metodă simplă, dar eficientă: tranzacții nefiscalizate, clienți fără bon și un sistem de control aparent inexistent.
Pe 12 decembrie 2025, Judecătoria Iași a pronunțat sentința într-un dosar de delapidare care scoate la iveală vulnerabilități grave în modul de funcționare al unor puncte de schimb valutar din România. Inculpata, David Ana Catalina, în vârstă de 30 de ani, angajată ca operator ghișeu la SC Compania ZTI SRL, a fost condamnată la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut că a sustras bani din casieria firmei timp de nouă luni.
Potrivit hotărârii judecătorești, faptele s-au petrecut în perioada aprilie–decembrie 2021, la un punct de lucru situat într-un complex comercial intens circulat. Inculpata a profitat de poziția sa de operator ghișeu, responsabilă direct de gestionarea banilor, pentru a derula tranzacții de schimb valutar care nu erau înregistrate în sistemul informatic al firmei.
Metoda era rudimentară, dar eficientă- nu introducea tranzacțiile în programul informatic, nu emitea bon fiscal, vindea valuta la cursul de cumpărare sau își însușea diferența dintre cursul de cumpărare și cel de vânzare.
Pentru a-și ține evidența, inculpata nota zilnic sumele sustrase în două agende personale, descoperite ulterior chiar la locul de muncă. În una dintre ele apăreau mențiuni explicite, precum „TIPS E BONUS”, care indicau sumele obținute ilegal.
Conform documentelor din dosar, prejudiciul lunar varia de la câteva sute de lei la peste 4.000 de lei, luna decembrie 2021 fiind cea mai „profitabilă”.
Frauda a ieșit la iveală abia în ianuarie 2022, când administratorul firmei, Sorin Argint, a decis să verifice înregistrările video ale punctului de lucru. Imaginile au confirmat suspiciunile: tranzacții fără bon, bani scoși din casierie și lipsă de corespondență între sumele din sistem și cele din realitate.
Confruntată cu dovezile, angajata a recunoscut faptele atât în fața administratorului, cât și ulterior în fața anchetatorilor și a instanței.
Deși firma s-a constituit parte civilă cu o cerere de 100.000 lei, instanța a stabilit prejudiciul real la 15.389 lei, sumă dovedită prin probe. Din aceasta, inculpata achitase deja 10.000 lei, rămânând de plată 5.389 lei, sumă la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească.
Radu ȘEICARU