Despăgubirea pentru imobilul în care a funcționat fostul Parchet Militar din Iași, clădire monument istoric cunoscută ca și Casa I.D. Xenopol, explodează în instanță – de la 1,19 milioane de lei, suma stabilită de CNCI în urmă cu aproape un deceniu, la peste 3,24 milioane de lei. Tribunalul Iași a obligat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să emită o nouă decizie, după ce expertiza judiciară a scos la iveală probleme în evaluarea inițială. Miza este uriașă – o diferență de peste 2 milioane de lei în favoarea moștenitoarei fostului proprietar, Gheorghe Diamant Bettinio, urmaș al lui Sigmund Diamant și descendent al istoricului I.D. Xenopol. Instanța a considerat nejustificate anumite corecții aplicate de CNCI, inclusiv cea pentru risc seismic, și a ales evaluarea raportată la grila notarială din 2024. În joc sunt banii pentru un imobil preluat de stat în 1958, iar decizia schimbă radical cuantumul despăgubirii.
Un litigiu privind despăgubirea pentru un imobil preluat în perioada regimului communist, mai précis în aanul 1958, s-a încheiat, cel puțin în primă instanță, cu o diferență de peste 2 milioane de lei în favoarea Corinei Roman, moștenitoarei fostului proprietar Gheorghe Diamant Bettinio, urmaș al lui Sigmund Diamant, descendent al istoricului I.D.Xenopol. Tribunalul a obligat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) să emită o nouă decizie de compensare, valoarea stabilită prin expertiza judiciară fiind de 3.242.646,75 lei, față de cele 1.197.611 puncte acordate inițial.
Cazul are la origine un dosar de despăgubire deschis în urmă cu mai bine de două decenii. Potrivit hotărârii analizate, procedura administrativă a vizat imobilul situate pe strada Vasile Conta nr.9 din Iași, clădire cunoscută ca sediu al Parchetului Militar, format din teren și mai multe construcții, pentru care restituirea în natură nu a mai fost posibilă.
În 2009, printr-o dispoziție de completare emisă de Primarul municipiului Iași, s-a propus acordarea de măsuri compensatorii pentru imobil. Ulterior, CNCI a emis, în 28 februarie 2017, Decizia de compensare nr. 13.853, prin care a stabilit un cuantum de 1.197.611 puncte. Problema a apărut însă la momentul comunicării deciziei. Instanța a reținut că aceasta nu fusese comunicată legal beneficiarului, astfel că moștenitoarea acestuia a contestat cuantumul despăgubirii după ce a luat efectiv cunoștință de decizie, în august 2024.
Moștenitoarea a contestat valoarea despăgubirii
Reclamanta Corina Roman, domiciliată în statul Massachusetts din Statele Unite ale Americii, în calitate de moștenitoare a beneficiarului inițial al măsurilor compensatorii, a susținut că suma stabilită de CNCI este mult prea mică în raport cu suprafața, amplasamentul și categoria de folosință a imobilului.
În apărare, CNCI a susținut că evaluarea fusese făcută potrivit normelor aplicabile. Instituția a arătat că terenul, în suprafață de aproximativ 1.684,53 mp, fusese evaluat la 108 euro/mp.
Construcțiile au fost evaluate separat. Locuința, cu o suprafață de 273,60 mp utili, a fost raportată la o valoare de 607 euro/mp, în timp ce garajul de 81 mp și magazia din cărămidă de 20,60 mp au fost evaluate la 126 euro/mp. CNCI a mai susținut că asupra construcțiilor trebuiau aplicate corecții pentru vechime și risc seismic, motiv pentru care valoarea finală trebuia diminuată.
Instanța a dispus o expertiză
Pentru a verifica modul în care fusese calculată despăgubirea, Tribunalul a încuviințat efectuarea unei expertize de specialitate. Expertului i s-a cerut, printre altele, să verifice grila notarială utilizată de CNCI, corecțiile aplicate, zona de încadrare și categoria de folosință a terenului.
Un al doilea obiectiv a vizat realizarea unei evaluări potrivit grilei notariale aferente anului 2016, iar al treilea a urmărit calcularea despăgubirii prin raportare la grila notarială pentru anul 2024, în condițiile modificate ale Legii nr. 165/2013.
Expertiza a identificat mai multe probleme în evaluarea inițială. Una dintre acestea a fost legată de modul de calcul al deprecierii pentru vechimea construcției. Potrivit expertului, CNCI utilizase vârsta construcției raportată la momentul evaluării efective, deși, pentru evaluarea realizată în baza grilei din 2013, trebuia avută în vedere vârsta imobilului la anul de referință al respectivei grile.
Expertul a mai apreciat că aplicarea unei corecții pentru risc seismic nu era justificată, întrucât imobilul nu figura în listele oficiale ale clădirilor încadrate în această categorie. De asemenea, a fost analizat modul de aplicare a coeficientului aferent suprafeței excedentare a construcției.
Diferență uriașă între evaluarea din 2016 și cea din 2024
Rezultatele expertizei au arătat o diferență importantă între cele două metode de evaluare. Prin utilizarea grilei notariale aferente anului 2016, expertul a calculat o valoare de 1.304.485,38 lei. În schimb, prin raportarea la grila notarială aferentă anului 2024, valoarea rezultată a fost de 3.242.646,75 puncte, respectiv 3.242.646,75 lei.
Instanța a optat pentru cea de-a doua valoare, considerând că aceasta este cea mai apropiată de momentul pronunțării hotărârii și că dispozițiile legale aplicabile în procedura judiciară impun raportarea despăgubirii la grila notarială valabilă în anul anterior pronunțării. Astfel, față de cele 1.197.611 puncte acordate inițial de CNCI, noua valoare stabilită de instanță este cu aproximativ 2,045 milioane de lei mai mare. Practic, despăgubirea ajunge la aproximativ 2,7 ori valoarea stabilită inițial de CNCI.
Unul dintre punctele importante analizate de judecători a fost vechimea construcției. CNCI a formulat obiecțiuni la expertiză, susținând că nu fusese utilizat corect coeficientul de vechime. La rândul său, reclamanta a susținut că vechimea construcției trebuia raportată la momentul exproprierii, ceea ce ar fi condus la o vârstă mult mai mică a imobilului. Instanța nu a acceptat acest argument.
CNCI trebuie să emită o nouă decizie
Prin hotărârea pronunțată , Tribunalul a admis contestația formulată împotriva Deciziei de compensare nr. 13.853 din 28 februarie 2017. Instanța a obligat CNCI să emită o nouă decizie de compensare pentru suma de 3.242.646,75 lei. Totodată, instituția trebuie să achite contestatoarei 5.000 de lei, reprezentând onorariul expertului, cu titlu de cheltuieli de judecată.