Anchete

Dosarul „Vama Sculeni”- zeci de inculpați, contestații respinse definitiv și o rețea de corupție banalizată oficial

By Redacția

December 20, 2025

O încheiere definitivă a instanței a pus punct unei etape-cheie din unul dintre cele mai ample dosare de corupție instrumentate de DNA în zona Moldovei. Tribunalul Vaslui a respins, ca nefondate, contestațiile formulate de nu mai puțin de 28 de inculpați, funcționari vamali și persoane conexe, acuzați de luare de mită și trafic de influență, în special în legătură cu activitatea desfășurată în Vama Sculeni.

Lista inculpaților este una impresionantă, atât ca dimensiune, cât și ca poziții ocupate: zeci de funcționari vamali, unii acuzați de fapte repetate, alții de trafic de influență. Faptele sunt încadrate juridic sub Legea 78/2000, legea anticorupție, cu aplicarea unor articole ce vizează explicit funcționarii publici.

Unul dintre cele mai sensibile nume din dosar este Iuliana Cozlosche, fost director de cancelarie al prefectului județului Iași în perioada 2009–2012, pe vremea când prefect era Dragomir Tomașeschi. Ulterior, aceasta a ajuns angajată a Vămii Sculeni, unde activa de aproximativ cinci ani la momentul declanșării anchetei.

Cozlosche se află printre inculpații pentru care contestațiile au fost respinse definitiv și este acuzată de luare de mită, faptă prevăzută de Legea 78/2000. Ea a fost plasată sub control judiciar, alături de o altă angajată a Vămii Sculeni, Elena-Corina Ungureanu.

Potrivit ultimei declarații de avere, Iuliana Cozlosche deține două terenuri de câte 1.000 mp în municipiul Iași și  două locuințe de câte 190 mp fiecare. Deși aceste date nu reprezintă, în sine, probe de vinovăție, ele ridică întrebări legitime despre nivelul de trai al unor funcționari publici din structuri-cheie ale statului, în raport cu veniturile oficiale.

Decizia este definitivă. Fiecare dintre inculpați este obligat la plata a 500 de lei cheltuieli judiciare, iar dosarul merge mai departe pe fond. Rămâne de văzut dacă procesul pe fond va aduce și condamnări. Până atunci, un lucru este cert: statul român încă își caută granița clară între toleranță și complicitate.

Radu ȘEICARU