La Iași, primarul Mihai Chirica anunță intrarea orașului într-un program european care urmărește reducerea utilizării mașinilor personale și promovarea transportului public. În același timp, același Chirica a semnat în ultimii ani sute de autorizații de construire pentru ansambluri imobiliare ridicate fără locuri de parcare, fără drumuri și fără viziune urbanistică. Orașul sufocat de blocuri construite de „băieții deștepți” ai imobiliarelor e acum prezentat ca viitor model european de mobilitate urbană.
„Iașul a fost acceptat în programul UPPER – un proiect finanțat de Uniunea Europeană care își propune să consolideze rolul transportului public ca pilon al mobilității durabile”, a declarat triumfal Mihai Chirica.
Numai că între discursul de Bruxelles și realitatea din Copou, Nicolina sau Păcurari e o prăpastie cât o groapă de canalizare din centrul Iașului.
„Orașul verde” al lui Chirica, plăsmuit din beton și praf
În teorie, programul european la care face referire edilul vizează reducerea utilizării autoturismelor private și creșterea atractivității transportului public. În practică, Iașul condus de Chirica este exemplul clasic de urbanism făcut pe genunchi, sub presiunea dezvoltatorilor imobiliari care au devenit o veritabilă mafie locală.
Cartierele nou construite nu au nici trotuare, nici linii pentru mijloace de transport în comun, iar străzile, extrem de înguste și singulare, sunt blocate zilnic de mașinile riveranilor care nu au alte rute ocolitoare pentru accesul într-un oraș din ce mai sufocat de aglomerație.
Surse din Primărie au confirmat pentru AgoraPress că în timp ce edilul se laudă cu „proiecte europene pentru mobilitate”, Direcția de Urbanism continuă să emită autorizații pentru blocuri între case, fără consultări publice și fără studii de trafic actualizate.
„E o bătaie de joc. Se vorbește de transport verde, dar tot ce s-a construit în ultimii ani a crescut presiunea pe infrastructură. Nu poți să reduci traficul dacă încurajezi construirea a zeci de mii de apartamente fără parcări și fără drumuri de acces”, susține un ieșean din zona Smârdan
Interlopii imobiliari, partenerii de drum ai „mobilității durabile”
Proiectele de lux din Smârdan sau CUG, ridicate de clanurile conectate politic, au blocat accesul spre zonele centrale și universitare. În Tătărași, în spatele străzilor vechi, blocurile se ridică peste gardurile vecinilor. În Păcurari, betonierele circulă mai des decât autobuzele CTP.
Mulți dintre „dezvoltatori” sunt fie foști sponsori de campanie, fie prieteni de familie ai edilului, cercetați în dosare de corupție. În paralel, Primăria mimează preocuparea pentru „mobilitate verde” și „transport inteligent”.
În documentele programului european UPPER, Iașul figurează printre „orașele replică”, adică urmează să copieze bunele practici din locuri precum Oslo sau Lisabona. Doar că Oslo a demolat parcările din centru după ce a creat alternative eficiente de transport. Iașul, în schimb, le-a înlocuit cu șantiere și blocuri.
Bruxelles-ul pe hârtie, mafia pe teren
Proiectul UPPER e real. Dar efectele lui la Iași depind de bunăvoința administrației locale. Experții europeni au avertizat deja că programele de replicare nu aduc automat fonduri, ci doar expertiză și posibilitatea de a aplica ulterior pentru finanțări concrete. Cu alte cuvinte, Iașul a fost „acceptat” într-o rețea de bune intenții. Nimic nu garantează bani, autobuze electrice sau piste de biciclete.
Între timp, traficul sufocă orașul, aerul devine irespirabil, iar primarul Chirica își pregătește următoarea conferință de presă cu sloganul: „Mobilitate durabilă într-un oraș european!”
Iașul lui Mihai Chirica e un paradox: un oraș care vorbește despre transport verde, dar respiră praful de pe șantiere. În timp ce Bruxelles-ul cere aer curat, în Smârdan se toarnă beton pe ultimele spații verzi.
Programul european e doar o replică disperată la realitățile dure ale Iașului, praf în ochii ieșenilor, că din ăsta se găsește pe toate drumurile. În culise, mașinăria imobiliară merge înainte, iar Iașul rămâne blocat, la propriu și la figurat, între betonierele interlopilor și promisiunile „verzi” ale primarului.
Nelu PĂUNESCU