Departe de a fi un caz izolat, modelul Nordis pare să funcționeze în continuare pe piața imobiliară din Iași, susținut de practici controversate și controale fiscale formale. Mărturii din interiorul sistemului indică un mecanism bine înrădăcinat, în care dezvoltatori influenți, funcționari ai statului și rețele de interese contribuie la perpetuarea unor posibile fraude, în timp ce cumpărătorii rămân expuși riscului de a plăti pentru locuințe care există doar pe hârtie.
Cazul Nordis ar fi trebuit să marcheze finalul unei epoci în care ingineriile financiare din imobiliare funcționau nestingherit, sub ochii unor instituții ale statului fie depășite, fie complice. În schimb, pentru piața imobiliară din Iași, acest scandal nu a fost decât o confirmare amară -mecanismul nu doar că a existat, dar continuă să funcționeze, adaptat și protejat de un sistem mafiot.
Mărturii ale unor dezvoltatori, nemulțumiri exprimate de inspectori fiscali și experiențele clienților care s-au simțit înșelați conturează imaginea unui sistem bine închegat. Un sistem în care metodele deja cunoscute — promisiuni imobiliare atractive, discounturi pentru plata integrală a unor locuințe nefinalizate, avansuri peste limita legală, contracte intenționat complicate și rambursări de TVA obținute discutabil, nu doar că persistă, ci sunt replicate aproape mecanic. Relatările confirmă faptul că schema Nordis rezistă la Iași, mai ales dacă Fiscul o protejează, potrivit mărturiilor din interior.
Apartamente vândute pe hârtie, după modelul Nordis
În centrul acestui mecanism apare numele dezvoltatorului Daniel Niculiță, asociat cu Studio Casa SRL și proiectul Copou Garden Residence. Surse din piață susțin că modelul de business urmează tiparul clasic: apartamente vândute pe hârtie, promisiuni notariale pentru construcții care avansează lent sau deloc, în timp ce banii proveniți din avansuri și plăți integrale sunt redirecționați în afara circuitului economic al companiei.
“Schema ca atare (promisiuni imobiliare atractive, discounturi pentru plata integrală a unor apartamente nefinalizate, avansuri peste limita legală cerute doar pe proiecte, apartamente vândute pe hârtie, contracte alambicate, TVA rambursat fără drept) este aplicată și de Daniel Niculiță, unul dintre cei mai cunoscuți dezvoltatori imobiliari ieșeni, patronul Studio Casa Srl și al mega proiectului imobiliar Copou Garden Residence (cu peste 1.100 de apartamente). Banii din plățile integrale sau avansurile clienților sunt sifonați în conturile personale ale lui Niculiță, și de acolo ajung în conturile unor agenți de pariuri din Iași sau în numerar la poker cu alți oameni de afaceri de succes din Iași. Pierderile colosale ale lui Niculiță la agenții de pariuri sau la mese cu tapet verde, îl transformă într-o mină de aur pentru firmele din domeniu și înmulțesc apartamentele pe hârtie pe care le vinde fraierilor în Copou, cu promisiuni notariale pentru blocuri întregi, după ce mai afișează câte-un excavator rătăcit în zonă sau o macara care stă. De altfel, oricine poate să constate că, din 2020 până acum, Studio Casa SRL are pierderi financiare tot mai mari de la un an la altul”, susțin surse din interiorul ANAF Iași.
Controalele formale ale ANAF, o practică pentru acoperirea operațiunilor de spălare de bani?
Conform legislației, intervenția Fiscului într-o astfel de situație nu este opțională. Inspectorii au obligația de a verifica dacă tranzacțiile declarate reflectă livrări reale, dacă TVA-ul solicitat la rambursare este justificat și, mai ales, de a suspenda aceste rambursări atunci când există suspiciuni de fraudă. În plus, în prezența unor indicii de evaziune fiscală sau spălare de bani, sesizarea organelor de cercetare penală ar trebui să fie o consecință firească.
La Iași, însă, aceste obligații par să rămână, în multe cazuri, doar la nivel teoretic. Surse din interiorul instituției descriu controale formale, realizate adesea superficial, uneori chiar din birou, fără verificări în teren. Neregulile sunt identificate, dar rareori duc la măsuri concrete. Rambursările de TVA continuă, iar mecanismul nu este blocat.
“La Iași, aceste obligații sunt doar pe hârtie. Controalele se fac pentru că indicatorii o cer și pentru că TVA trebuie rambursată, neregulile sunt observate de inspectori și șefii lor, dar toată procedura se oprește aici, pentru că nu se blochează rambursările de TVA, nu se oprește evaziunea, nu se fac sesizări penale. Și cum s-ar putea altfel, dacă inspectorii Fiscului ieșean au alte priorități (contabilități, afaceri, finalizarea programului până la orele 10:00 – 11:00, etc.), iar controalele se fac din birou și actele de control sunt scrise chiar de patroni și contabili. Și cum s-ar putea ca metoda Niculiță să fie stârpită când protecția e tocmai de la conducerea Fiscului”, susțin aceleași surse din interiorul ANAF Iași.
Mai mulți inspectori fiscali, sub protecția anonimatului, susțin că intervențiile în favoarea unor dezvoltatori nu sunt excepții, ci o practică recurentă. Acestea ar viza fie accelerarea unor controale, fie „îndulcirea” concluziilor, astfel încât activitatea firmelor vizate să nu fie afectată.
Mai mult, relațiile personale și profesionale dintre funcționari, dezvoltatori și reprezentanți ai administrației locale par să contureze o rețea informală de influență. Legături de afaceri, vacanțe comune, conexiuni familiale sau instituționale — toate acestea contribuie la consolidarea unui ecosistem în care controlul real devine dificil.
“Șefii Fiscului, cumpărați de clientela politică, prin promovări de câte 6 luni”
În acest peisaj, cazul Niculiță nu mai pare o anomalie, ci o consecință logică a unui sistem care permite și chiar încurajează astfel de practici. Atât timp cât controalele sunt previzibile, iar sancțiunile lipsesc, riscul este minim, iar câștigurile pot fi substanțiale.
“Ce face Niculiță astăzi este continuarea unei metode testate în timp de Nordis. Iar problema nu este doar a unui dezvoltator, este una sistemică. Atât timp cât funcțiile cheie în autoritatea fiscală se cumpără și rămân vulnerabile la influența politică, nu mai vorbim de excepții, vorbim de un sistem tolerat. Tolerat de administrația centrală, de Ministerul Finanțelor, de ANAF. Același ANAF, unde șefii sunt cumpărați de clientela politică, prin promovări temporare, de câte 6 luni”, mai susțin inspectorii ANAF Iași.
În lipsa unei intervenții ferme din partea autorităților centrale — Ministerul Finanțelor, ANAF — astfel de practici nu doar că vor continua, dar se vor extinde. Iar pentru cumpărătorii de bună-credință, riscul de a investi într-un „apartament pe hârtie” care nu va exista niciodată rămâne la fel de real.