Un dosar judecat la început de 2026, aproape în tăcere, scoate la iveală un mecanism clasic de sifonare a fondurilor europene, cu documente fabricate în serie, semnături puse pe genunchi și lucrări „finalizate” doar pe hârtie. În centrul poveștii se află Mihai Ghiorghiu, expert în proiecte de locuire cu finanțare europeană, condamnat definitiv de instanța din Iași într-un dosar instrumentat de Parchetul European (EPPO).
Potrivit hotărârii pronunțate pe 8 ianuarie 2026, Ghiorghiu Mihai a recunoscut că a participat la folosirea și prezentarea de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene, în cadrul unui proiect derulat în comuna Coșula, județul Botoșani, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU).
Ancheta a arătat că, în vara anului 2021, au fost întocmite nu mai puțin de 13 procese-verbale de predare-primire a unor lucrări de reabilitare a locuințelor unor beneficiari vulnerabili. Actele atestau că lucrările fuseseră finalizate, recepționate și acceptate de beneficiari.
În realitate, spun procurorii europeni, fie lucrările nu fuseseră realizate integral, fie nu corespundeau standardelor declarate, fie documentele erau pur și simplu falsificate. Beneficiari reali – oameni din Coșula, au devenit personaje într-un scenariu birocratic menit să justifice decontarea banilor europeni.
Rolul lui Ghiorghiu nu a fost unul marginal. În calitate de expert, acesta avea atribuții esențiale în certificarea realității lucrărilor. Practic, semnătura sa valida traseul banilor de la Bruxelles până la nivel local.
Instanța a reținut 13 acte materiale de fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la obținerea ilegală de fonduri europene, infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000 – actul normativ care reglementează combaterea corupției.
Dosarul a fost soluționat prin acord de recunoaștere a vinovăției, semnat în septembrie 2025 cu procurorul european delegat de la Biroul EPPO Iași, semn că probele strânse au fost solide.
Ghiorghiu a primit o pedeapsă finală de 1 an și 8 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani. Pe lângă asta, instanța i-a interzis să mai ocupe funcții similare în proiecte cu finanțare europeană și să dețină arme.
Miza reală a dosarului este însă alta: peste 1,17 milioane de lei, sumă pentru care a fost instituit sechestru penal pe un teren de 3.300 mp aparținând inculpatului. Statul român, prin Autoritatea de Management POCU din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a constituit parte civilă, dar recuperarea prejudiciului rămâne, deocamdată, nesoluționată.
Acest caz este unul dintre puținele exemple în care Parchetul European ajunge efectiv la nivelul comunelor din Moldova, acolo unde fondurile europene sunt adesea gestionate de rețele informale de „experți”, consultanți și funcționari locali. Lista lungă de documente false desființate de instanță arată dimensiunea industrială a falsului: aceleași formulare, aceleași date, aceeași logică – lucrări terminate simultan, în plin sezon, fără ca cineva să verifice realitatea din teren.
În timp ce dosarele se închid cu suspendări și acorduri de recunoaștere, beneficiarii reali ai proiectelor – familii vulnerabile din mediul rural, rămân cu locuințe nereabilitate și cu sentimentul că au fost folosiți drept decor într-o schemă de deturnare a banilor publici.
Radu ȘEICARU