Iașul se numără printre județele cu cele mai performante economii antreprenoriale din România, potrivit datelor din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports. Cu o marjă netă mediană de 10,15% în 2025, peste media națională de 8,38%, județul ocupă locul al patrulea în clasamentul profitabilității. Mai mult, în primele nouă luni din 2026, firmele ieșene au înregistrat cea mai mare creștere a vânzărilor din țară, de 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Economia antreprenorială din Iași oferă motive de optimism. Datele financiare ale companiilor arată că județul se află printre cele mai profitabile din România, fiind devansat doar de București, Cluj și Ilfov. Rezultatul este cu atât mai important cu cât marja netă mediană a firmelor ieșene depășește cu aproape două puncte procentuale media națională.
Concret, marja netă mediană a ajuns la 10,15% în Iași, comparativ cu 12,93% în București, 12,36% în Cluj și 10,23% în Ilfov. La nivel național, indicatorul este de 8,38%.
Marja netă mediană reflectă profitabilitatea companiei obișnuite din județ și oferă o imagine mai relevantă asupra sănătății mediului de afaceri decât simpla raportare a cifrei totale de afaceri, care poate fi influențată puternic de câteva companii de mari dimensiuni.
Firmele din Iași, cea mai mare creștere a vânzărilor în 2026
Performanța Iașului nu se limitează la rezultatele financiare din 2025. Datele privind facturile emise prin platforma FGO arată că firmele locale au început anul 2026 într-un ritm superior celui din majoritatea județelor.
În primele nouă luni ale anului, firma mediană din Iași a vândut cu 8,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Este cea mai mare creștere înregistrată la nivel național, peste rezultatele din Sibiu (+7,1%), Mureș (+6,6%), Cluj (+6,1%) și Timiș (+5,9%). Prin comparație, creșterea mediană a vânzărilor la nivel național a fost de 4,9%.
Rezultatul sugerează că mediul de afaceri ieșean traversează o perioadă de dinamism, iar companiile locale reușesc să își extindă activitatea într-un ritm mai rapid decât cele din alte centre economice importante ale țării.
Un alt element relevant este evoluția pe termen mai lung. În 2025, firma mediană din Iași ajunsese la un nivel al vânzărilor cu 6,5% peste cel real din 2021, după ajustarea pentru inflație. Prin comparație, firmele mediane din Cluj înregistrau un avans de 4,4%, în timp ce cele din București erau cu 4,5% sub nivelul real din 2021. Aceste date plasează Iașul într-o poziție favorabilă și în perspectiva evoluției economice din ultimii ani.
Profitabilitatea nu înseamnă că toate firmele sunt ferite de probleme
Chiar dacă indicatorii generali sunt favorabili, rezultatele nu înseamnă că toate companiile ieșene sunt profitabile sau că mediul de afaceri local nu se confruntă cu dificultăți.
La nivel național, 25,96% dintre firmele active au raportat pierderi în 2025. Există diferențe importante între județe: în Caraș-Severin, ponderea companiilor pe pierdere a ajuns la 34%, în timp ce în Neamț a fost de numai 20,66%.
În cazul Iașului, informarea nu precizează procentul exact al firmelor care au înregistrat pierderi, astfel că poziția bună în clasamentul marjei nete nu trebuie confundată cu absența problemelor financiare la nivelul unor companii individuale.
De altfel, analiza arată că o marjă mediană ridicată nu garantează automat o pondere redusă a firmelor pe pierdere. Bucureștiul, de exemplu, conduce clasamentul profitabilității, dar aproximativ 25,9% dintre companiile sale au raportat pierderi în 2025.
Iașul, un exemplu de reziliență economică
Unul dintre cele mai importante semnale ale analizei este că performanța economică nu poate fi evaluată exclusiv prin rezultatele unui singur an. Evoluția facturilor din 2026 arată că județele cu indicatori financiari mai slabi în 2025 pot recupera rapid, în timp ce unele economii aparent solide pot avea un început de an mai dificil.
Potrivit lui Liviu Sav, cofondator al SMARTreports.app, dimensiunea economiei locale nu garantează automat sănătatea companiilor.
„Un județ poate avea o cifră de afaceri ridicată datorită câtorva companii foarte mari, fără ca firma obișnuită din acel județ să fie mai profitabilă sau mai bine capitalizată. Pentru a înțelege sănătatea economiei locale trebuie să privim împreună marja mediană, ponderea firmelor pe pierdere și capitalizarea. Niciun singur indicator nu oferă imaginea completă”, explică acesta.
La rândul său, Valeriu Filip, cofondator FGO, atrage atenția asupra diferenței dintre situația financiară din bilanțuri și dinamica economică actuală.
„Harta din bilanțuri e o fotografie a anului trecut, iar facturile arată că anul acesta se mișcă altfel. Maramureșul, cu marje mici, crește peste medie, iar Neamțul, cu cele mai puține firme pe pierdere, are cel mai slab început de an. Pentru un antreprenor, cifra utilă e mediana județului lui, și cea de acum, nu cea de anul trecut”, afirmă acesta.
Pentru Iași, cele două perspective indică aceeași direcție: un mediu de afaceri care a demonstrat profitabilitate în 2025 și care, în primele nouă luni din 2026, a reușit să obțină cea mai bună creștere mediană a vânzărilor din România.
Concluzia este că Iașul nu se remarcă doar prin poziția a patra în clasamentul profitabilității, ci și prin dinamica actuală a companiilor.*Cu o marjă netă mediană de peste 10% și o creștere a vânzărilor de 8,2%, județul se conturează drept unul dintre cele mai dinamice centre antreprenoriale ale țării.