Primarul Iașului, Mihai Chirica, pare tot mai hotărât să conducă orașul dintr-o realitate paralelă, în care principala problemă a municipiului nu sunt infrastructura șubredă, traficul sufocant sau marile proiecte blocate, ci… producătorii locali, mașinile vechi, mansardele și magazinele de haine second-hand.
La ședința Consiliului Consultativ pentru Protecția Consumatorilor, desfășurată săptămâna aceasta la sediul Primăriei, edilul a reușit performanța de a aduna la aceeași masă aproape toate instituțiile de control din județ: de la Protecția Consumatorilor și Poliție, până la Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar-Veterinară, Registrul Auto Român sau Inspectoratul de Stat în Construcții.
În loc să fie o întâlnire de analiză administrativă, reuniunea s-a transformat într-un adevărat plan de mobilizare generală pentru controale, verificări și campanii de depistare.
Pe scurt, mesajul transmis de primar a fost clar: mai multe controale, mai multă presiune și mai multe instituții trimise peste afacerile de subzistență și viața de zi cu zi a ieșenilor.
Suspiciunea generalizată
Sub pretextul protecției consumatorului, primarul a cerut verificări sporite în mai multe domenii. Printre țintele indicate se numără mașinile vechi sau considerate prea poluante, locuințele amenajate în mansard, comerțul cu haine second-hand și producătorii de alimente care vând online sau prin servicii de catering.
În logica administrației Chirica, orașul pare populat de potențiali contravenienți: șoferi care poluează, comercianți care pun în pericol sănătatea publică, proprietari care locuiesc în mansarde „neconforme” și mici producători care operează într-o „economie subterană”.
Departe de a încuraja dezvoltarea economică locală, discursul edilului sugerează mai degrabă o suspiciune permanentă față de orice activitate economică mică sau independentă.
Mansardele, noul front de luptă
Un subiect ridicat de primar a fost necesitatea unei acțiuni ample de control asupra mansardelor din municipiu. Oficial, scopul ar fi „intrarea în legalitate” a acestor construcții. În realitate, astfel de inițiative ridică semne de întrebare serioase. În ultimii ani, mii de ieșeni au investit economiile de-o viață în apartamente amenajate la mansardă, multe dintre ele construite chiar în perioade în care autoritățile locale au închis ochii sau au autorizat implicit dezvoltări discutabile. Astăzi, aceeași administrație pare pregătită să trateze aceste locuințe ca pe o problemă de siguranță publică.
Mașinile vechi, vinovatul de serviciu
Chirica a cerut și intensificarea controalelor pentru depistarea autoturismelor considerate prea poluante. Explicația oferită de primar este că între două inspecții tehnice pot apărea probleme care cresc emisiile de noxe.
Într-un oraș în care transportul public modern rămâne insuficient, iar infrastructura rutieră este sufocată de șantiere fără final, soluția găsită de primărie pare simplă: mai multe controale pentru șoferi. Pentru mulți ieșeni, însă, mașina veche nu este un moft, ci singura variantă accesibilă de mobilitate.
Suspiciuni și pentru hainele second-hand
Nici comerțul cu haine second-hand nu a scăpat de atenția primarului. În cadrul discuțiilor s-a invocat riscul ca aceste produse să fie purtătoare de agenți patogeni care ar putea afecta sănătatea cumpărătorilor.
Este un argument des invocat în spațiul public, dar care ignoră realitatea economică a mii de familii din Iași. Magazinele second-hand reprezintă pentru mulți ieșeni singura alternativă accesibilă la îmbrăcăminte, într-un oraș în care costul vieții crește constant. În loc să sprijine antreprenoriatul mic, administrația pare din nou tentată să-l trateze ca pe o problemă.
Un oraș guvernat prin controale
Privită în ansamblu, strategia schițată de primarul Mihai Chirica ridică o întrebare simplă: chiar acestea sunt prioritățile Iașului?
Într-un municipiu cu proiecte majore blocate, cu trafic cronic, cartiere fără infrastructură și investiții publice întârziate ani la rând, primarul pare mai preocupat să mobilizeze instituțiile de control împotriva unor categorii deja vulnerabile: micii comercianți, șoferii cu mașini vechi sau proprietarii de mansarde. În loc să ofere soluții pentru dezvoltare, administrația locală pare să prefere reflexul birocratic al verificării și sancțiunii. Într-un oraș în care autoritățile ar trebui să sprijine inițiativa economică și comunitatea locală, această abordare riscă să transforme Iașul într-un spațiu administrat prin suspiciune, controale și presiune constantă asupra propriilor cetățeni.