Decizia judecătorilor Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu de a vorbi public despre disfuncționalitățile profunde din sistemul judiciar românesc a provocat cel mai amplu val de solidarizare din ultimii ani. În doar câteva ore, zeci de magistrați din toată țara — judecători, procurori, pensionari și activi, au semnat un mesaj comun prin care condamnă presiunile interne și lipsa de coerență dintre secțiile CSM.
Deși nu este cel mai mare centru judiciar din țară, prezența semnăturilor provenite de la instanțele și parchetele ieșene arată că aici există un nucleu de profesioniști care nu se tem să se asocieze cu un demers sensibil, cu potențial de reacții instituționale dure. Din lista publicată (vezi AICI), apar patru nume din Iași, o prezență remarcabilă având în vedere climatul tradițional prudent al instanțelor din zona Moldovei.
Monica Palaghia – Parchetul Militar Iași. Procuror cu experiență în structuri militare, Palaghia semnalizează prin semnătură că și parchetele speciale resimt tensiunile din interiorul sistemului. Prezența ei în listă arată că nemulțumirile nu sunt limitate la instanțele civile sau la magistratura de drept comun.
Simion Daniel – Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Reprezintă zona de prim nivel a parchetelor civile. Participarea lui indică faptul că presiunile semnalate de Beșu și Moroșanu se resimt și „la bază”, nu doar în instanțele superioare.
Dinga Adrian – Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. A doua semnătură din PJ Iași întărește ideea că structurile de la nivel local sunt printre cele mai receptive la discuțiile despre reformă, transparență și responsabilitate instituțională.
Bucșă Nicoleta – Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. A treia semnătură din PJ Iași confirmă apariția unei „celule” de solidaritate locale — un grup mic, dar articulat, care se arată dispus să se alinieze cu magistrații protestatari din București și din alte centre mari.
Deși numeric Iașul nu domină lista, simbolic rolul lor este major. În ultimii ani, Iașul nu a fost un centru vizibil al activismului intern din magistratură, spre deosebire de București, Cluj sau Brașov. De aceea, semnăturile acestea reprezintă un semn clar că nemulțumirile din justiție depășesc granițele „epicentrelor” tradiționale, un mesaj către CSM că tensiunile nu sunt izolate și o aliniere cu magistrații bucureșteni într-un moment critic.
Analiza listei arată că solidarizarea nu este întâmplătoare: se creează o axă de presiune internă între capitalele judecătorești ale României — București, Cluj, Brașov, Craiova și orașe de importanță strategică, precum Iașiul.
Ieșenii care au semnat provin atât din parchete civile, cât și din structuri militare, ceea ce transmite diversitate profesională, au ales să se expună într-un moment în care Secțiile CSM au transmis mesaje contradictorii, susțin public un demers considerat riscant, prin care Beșu și Moroșanu denunță disfuncționalități sistemice. Această poziționare îi așează pe magistrații din Iași într-o zonă de vizibilitate națională, poate pentru prima dată în ultimul deceniu în contextul unei mișcări de protest judiciar.
Mesajul semnat de cei peste 200 de magistrați, între care se regăsesc și cei patru din Iași, insistă asupra unui punct sensibil: „Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.”
Este, în esență, o declarație de independență profesională, dar și o avertizare adresată instituțiilor de conducere ale magistraturii. Iar prezența magistraților ieșeni în această listă dă greutate suplimentară demersului: Moldova, o regiune percepută ca fiind mai discretă și conservatoare în interiorul corpului magistraților, își asumă public o poziție într-un conflict sensibil.
Nelu PĂUNESCU