La Primăria Rediu, timpul trece, prejudiciile rămân, iar contabilitatea pare un exercițiu de ficțiune administrativă. La patru ani după ce Curtea de Conturi a cerut ordine în finanțele comunei, auditorii au găsit aceleași nereguli, bani nerecuperați și investiții învăluite în neclarități. 116.071 de lei lipsesc încă din circuitul recuperării și nici măcar nu fuseseră înregistrați integral în contabilitate, iar la școala din Rediu persistă o diferență de peste 302.000 de lei între recepție și evidențele primăriei. În paralel, terenuri și amenajări de 7,52 milioane de lei au fost lăsate în afara contabilității, iar proiecte publice au rămas cu socotelile neîncheiate. În administrația condusă de liberalul Cristinel Condrea, comisiile se constituie, dispozițiile se emit, termenele expiră. Banii, însă, nu se întorc, iar explicațiile întârzie.
La patru ani de la controlul inițial, Primăria Rediu nu a demonstrat că a remediat mai multe deficiențe constatate de Curtea de Conturi. Auditorii au găsit aceeași bătătură, dar cu fisuri administrative mai pronunțate în pereții instituției. Raportul de follow-up arată că prejudicii de 116.071,50 lei nu fuseseră recuperate și nici înregistrate în contabilitate. Alte probleme vizează evidența patrimoniului, contractele de lucrări, colectarea veniturilor locale și administrarea bunurilor comunei.
116.071 de lei, nerecuperați și neînregistrați în contabilitate
În urma verificărilor efectuate în 2026, auditorii au constatat că Primăria Rediu nu a prezentat documente care să demonstreze recuperarea unor prejudicii de 116.071,50 lei. Nici întreaga sumă nu fusese înregistrată în evidența contabilă la momentul controlului. Banii provin din patru situații distincte: indemnizații medicale nerecuperate, un avans pentru studiul de fezabilitate al unui cămin cultural, cotizații achitate unei asociații și un avans pentru amenajarea terenului de sport.
Astfel, suma de 38.784 de lei reprezintă indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, aferente perioadei 2019–2022, inclusiv beneficii nerealizate; 19.813,50 lei – avans pentru studiul de fezabilitate al unui cămin cultural; 24.154 de lei – cotizații achitate în 2021 pentru perioada 2009–2019 și 33.320 de lei – avans aferent lucrărilor de amenajare a terenului de sport.
În unele cazuri, administrația locală a constituit comisii de cercetare administrativă și a emis dispoziții pentru demararea procedurilor de recuperare. Auditorii au constatat însă că desemnarea compartimentelor responsabile nu echivalează cu recuperarea efectivă a banilor. Lipseau dovezile privind încasarea sumelor, înregistrarea prejudiciilor în contabilitate și calcularea integrală a beneficiilor nerealizate.
Avans nerecuperat, lucrări nefinalizate și un proces pierdut în cazul terenului de sport
Una dintre situațiile problematice privește contractul încheiat în noiembrie 2019, în timpul mandatului de primar al lui Ciprian Grosu, pentru finalizarea lucrărilor la terenul de sport din Rediu, în valoare de 205.000 de lei fără TVA. Auditul inițial a semnalat diferențe între două oferte prezentate de același executant, nerecuperarea integrală a unui avans de 33.320 de lei și depășirea termenului contractual. Potrivit documentelor analizate, lucrările decontate reprezentau aproximativ 81,1% din valoarea contractului, fără ca obiectivul să fie finalizat.
În martie 2026, o comisie de cercetare administrativă a stabilit un prejudiciu de 33.320 de lei și a identificat persoane considerate responsabile. Primăria a dispus demararea procedurilor legale pentru recuperarea sumei, dar nu a prezentat dovezi că banii au fost recuperați.
Situația este complicată de parcursul judiciar. Prin Sentința nr. 582/2024, pronunțată în dosarul nr. 2041/99/2024, instanța a respins cererea formulată de UATC Rediu pentru recuperarea avansului. Potrivit raportului de audit, primăria nu a formulat apel și nici nu a prezentat alte demersuri care să demonstreze recuperarea prejudiciului. În dosarul penal nr. 9742/261/P/2021 a fost emisă o ordonanță de clasare. Documentele analizate de auditori consemnează existența unor lucrări executate, dar nefinalizate, precum și a unor plăți nejustificate în legătură cu avansul nerecuperat. Au fost semnalate și neclarități privind cuantumul prejudiciului. Camera de Conturi a solicitat o analiză detaliată a contractului, facturilor, lucrărilor efectiv executate și modificărilor introduse prin dispoziții de șantier. În lipsa acesteia, administrația locală nu a demonstrat că a clarificat integral situația financiară a investiției.
Diferență de peste 302.000 de lei între contabilitate și recepția școlii din Rediu
O altă investiție verificată este școala cu patru săli de clasă, contractată în 2019 pentru aproximativ 2,56 milioane de lei. Potrivit raportului, procesul-verbal de recepție din 9 noiembrie 2022 consemnează o valoare de 1.915.739,15 lei. În contabilitatea primăriei, investiția figura însă cu 2.217.824,02 lei. Diferența este de 302.084,87 lei.
Auditorii au constatat că administrația locală condusă de liberalul Cristinel Condrea nu a prezentat o analiză care să explice neconcordanța și nici documente suficiente pentru a stabili dacă lucrările decontate corespund proiectului tehnic și lucrărilor efectiv executate. Auditul inițial semnalase și diferențe între materialele prevăzute în proiect și cele utilizate. Printre exemple se numără ușile din lemn, în locul celor din tâmplărie PVC, alegerea unei centrale pe gaz în locul uneia pe combustibil solid și neconcordanțe privind balustradele și pardoselile.
Pentru clarificarea situației, primăria trebuia să prezinte documentele care au stat la baza eventualelor modificări tehnice, inclusiv dispoziții de șantier și note de constatare sau de renunțare, după caz. Diferența de 302.084,87 lei nu a fost stabilită automat drept prejudiciu de către auditori. Camera de Conturi a cerut verificări contabile și tehnice pentru a determina valoarea reală a lucrărilor și eventualele sume plătite nejustificat. În lipsa documentelor necesare, măsura a rămas neimplementată.
În cazul garanției de bună execuție pentru aceeași investiție, concluzia a fost diferită. Garanția constituită a ajuns la 100.934,18 lei, dintre care 30.272,22 lei au rămas în contul de Trezorerie la dispoziția administrației locale. Deși perioada de garanție de 36 de luni expirase, recepția finală nu fusese realizată. Pe baza documentelor prezentate, Camera de Conturi a considerat implementată măsura privind constituirea garanției.
Terenuri de 7,52 milioane de lei, în afara evidenței contabile
Problemele constatate nu se limitează la contractele de investiții. Auditul inițial a identificat terenuri și amenajări la terenuri în valoare de 7,52 milioane de lei care nu erau înregistrate în contabilitatea Primăriei Rediu. Au fost semnalate, de asemenea, neconcordanțe între evidența contabilă și cea tehnico-operativă, precum și diferențe în contabilizarea unor investiții.
În cazul drumului comunal 1873, auditorii au identificat o diferență de aproximativ 1,94 milioane de lei între valoarea lucrărilor executate și cea reflectată în contabilitate. Pentru investiția „FEADR teren sport”, valoarea preluată în evidența anului 2021 ar fi fost diminuată cu 105.700 de lei. Raportul menționează și înregistrări contabile pentru investiții fără documente justificative suficiente, precum și cheltuieli aferente unor obiective finalizate pentru care documentele de recepție nu susțineau integral valorile înregistrate.
Nici aceste probleme nu au fost clarificate integral. O altă misiune de audit, desfășurată în perioada septembrie–decembrie 2025, a constatat că activele fixe și cele aflate în curs de execuție nu fuseseră inventariate, analizate și clarificate. Mai mult, potrivit raportului, în perioada 2022–2025 nu a fost realizată inventarierea anuală a patrimoniului, care trebuia să includă activele, datoriile și capitalurile proprii. Verificările trebuiau să acopere inclusiv terenurile, construcțiile, creanțele, stocurile și investițiile aflate în diferite stadii de execuție.
Auditorii au cerut și identificarea investițiilor sistate sau abandonate, stabilirea cauzelor și adoptarea măsurilor legale necesare. Printre obiectivele vizate se numără terenul de sport, modernizarea drumurilor, sistemul de alimentare cu apă Rediu–Breazu și proiectele pentru școală și grădiniță.
Primăria nu a recuperat indemnizații de aproape 39.000 de lei
O altă măsură neimplementată vizează indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă aferente perioadei 2019–2022, pe care primăria trebuia să le recupereze de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Dacă auditul inițial evaluase abaterea la 19.100 de lei, analiza administrativă realizată în februarie 2026 a stabilit un prejudiciu total de 38.784 de lei. Din această sumă, 33.168 de lei reprezintă indemnizații de recuperat, iar 5.615,88 lei, beneficii nerealizate.
Comisia de cercetare administrativă a indicat drept persoană responsabilă o fostă salariată care ocupa funcția de contabil în perioada analizată și care a părăsit instituția în octombrie 2022. În martie 2026, primarul Condrea a desemnat compartimentele juridic și financiar-contabil să înceapă procedurile legale de recuperare. La momentul controlului, însă, nu existau dovezi privind recuperarea efectivă a banilor sau înregistrarea prejudiciului în contabilitate. Auditorii au mai constatat că raportul comisiei nu clarifica responsabilitățile persoanelor care trebuiau să asigure implementarea măsurii până la termenele stabilite în 2022.
Avans pentru căminul cultural și cotizații de peste 24.000 de lei, fără recuperare
Alte două măsuri vizează sume achitate în anii anteriori și pentru care primăria nu a demonstrat recuperarea. În decembrie 2018, administrația locală a plătit 19.813,50 lei pentru un studiu de fezabilitate privind construirea unui cămin cultural. În urma cercetării administrative din 2026, suma a fost considerată prejudiciu, iar o dispoziție din 12 martie a desemnat compartimentele responsabile pentru demararea procedurilor legale de recuperare. Auditorilor nu le-au fost prezentate însă dovezi privind încasarea banilor, înregistrarea prejudiciului sau calcularea beneficiilor nerealizate.
Al doilea caz privește cotizații în valoare de 24.154 de lei, aferente perioadei 2009–2019 și achitate în 2021 către o asociație din Iași. Camera de Conturi a considerat că plățile nu respectau cadrul legal aplicabil. O comisie administrativă a analizat situația în martie 2026 și a identificat persoane considerate responsabile. Printr-o dispoziție emisă în aceeași lună au fost inițiate demersurile de recuperare, fără ca primăria să prezinte dovezi că sumele au fost încasate.
În ambele cazuri, prejudiciile nu fuseseră înregistrate în contabilitate, iar cuantumul beneficiilor nerealizate nu fusese calculat. Măsurile au fost declarate neimplementate.
Contractele de concesiune și închiriere, fără remedieri dovedite
Camera de Conturi a identificat deficiențe și în administrarea contractelor prin care bunurile comunei sunt concesionate sau închiriate. Problemele semnalate inițial vizau registre incomplete, neconcordanțe între evidența contabilă și cea tehnico-operativă, dosare contractuale fără documente obligatorii și lipsa unor clauze privind constituirea garanțiilor. Auditorii au constatat și deficiențe în urmărirea obligațiilor de plată ale concesionarilor și chiriașilor, inclusiv în cazul unor restanțe mai vechi de trei ani. În cazul închirierii pășunilor comunale, documentația nu era completă. La verificarea ulterioară, administrația locală nu a prezentat dovezi privind măsurile concrete luate pentru intrarea în legalitate și recuperarea debitelor. Prin urmare, măsura a rămas neimplementată.
Totodată, raportul semnalează probleme persistente în contabilitatea și administrarea patrimoniului Școlii Gimnaziale Rediu. Printre acestea se numără înregistrări fără documente justificative, lipsa evidenței analitice a activelor fixe, neconcordanțe în evidența materialelor și obiectelor de inventar și deficiențe privind amortizarea.
Au fost identificate și probleme legate de inventariere, casarea bunurilor, planificarea achizițiilor publice și administrarea contractelor de lucrări. Documentele prezentate la follow-up nu au demonstrat remedierea deficiențelor, unele dintre acestea fiind consemnate și în raportul de audit de conformitate din decembrie 2025.
Veniturile locale și controlul cheltuielilor, alte puncte vulnerabile
Raportul evidențiază deficiențe și în stabilirea, evidențierea și urmărirea veniturilor cuvenite bugetului local. Auditul inițial a identificat neconcordanțe între registrul agricol și registrul de rol fiscal, cu riscul stabilirii incorecte a impozitelor și taxelor. Au fost semnalate și probleme privind urmărirea taxelor pentru eliberarea sau vizarea autorizațiilor necesare desfășurării activităților economice, precum și lipsa unor acțiuni specifice de inspecție fiscală.
Primăria trebuia să coreleze evidențele, să actualizeze dosarele contribuabililor și să organizeze corespunzător activitatea de control fiscal. Documentele prezentate nu au demonstrat implementarea măsurii.
Nereguli au fost constatate și în operațiunile de casierie. În decembrie 2021, unor salariați le-au fost acordate în numerar 1.800 de lei, sumele fiind justificate abia în anul următor. Deși casierul a achitat penalitățile calculate pentru justificarea tardivă, auditorii au semnalat și lipsa controalelor operative și inopinate lunare asupra casieriei. Măsura de remediere presupunea verificarea operațiunilor, efectuarea plăților numai pe baza documentelor justificative aprobate și instituirea unor controale periodice. Nici în acest caz, documentele prezentate la follow-up nu au fost suficiente pentru a demonstra implementarea.
Drepturi salariale de 84.338 de lei, exonerate de la plată
Nu toate măsurile din Decizia nr. 111/2022 au rămas neimplementate. În cazul unor drepturi salariale acordate în administrația locală, prejudiciul stabilit prin verificările din 2022 a fost de 84.338 de lei. Abaterile vizau indemnizații pentru persoane care au ocupat funcții de demnitate publică, sporuri pentru proiecte finanțate din fonduri europene, drepturi salariale ale secretarului comunei, indemnizații ale consilierilor locali și alte drepturi ale personalului de specialitate.
Prin Dispoziția primarului nr. 6 din 28 ianuarie 2026 s-a dispus exonerarea de la plată, în contextul aplicării Legii nr. 329/2022, care reglementează exonerarea anumitor categorii de personal plătit din fonduri publice de la restituirea unor venituri salariale.
Finanțările de 220.000 de lei pentru biserici, considerate justificate
În cazul finanțărilor nerambursabile acordate în 2021 unităților locale de cult, administrația a prezentat documente suplimentare, iar auditorii nu au identificat prejudicii în urma reverificării. Suma totală de 220.000 de lei a fost distribuită astfel: Parohia „Sf. Nicolae” Tăutești – 100.000 de lei; Parohia „Nașterea Maicii Domnului” Breazu – 50.000 de lei; Biserica Adventistă Horlești – 20.000 de lei și Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Rediu – 50.000 de lei.
Primăria a prezentat rapoarte de justificare și o procedură operațională privind acordarea finanțărilor. Nu a demonstrat însă că rapoartele au fost transmise autorității deliberative a comunei pentru analiză și însușire și nici că personalul implicat a fost instruit. Deși aceste deficiențe nu au fost documentate integral ca remediate, măsura privind justificarea utilizării finanțărilor a fost considerată implementată, după reanalizarea documentelor financiar-contabile și a rapoartelor de activitate.
Termene depășite cu ani în urmă
Raportul de follow-up arată că, în mai multe cazuri, demersurile administrative au fost inițiate abia în timpul verificărilor din 2026, la ani după expirarea termenelor impuse prin Decizia nr. 111/2022. Emiterea unor dispoziții, constituirea comisiilor sau desemnarea compartimentelor responsabile nu au fost suficiente pentru închiderea măsurilor. Camera de Conturi a cerut dovezi concrete privind recuperarea sumelor, înregistrarea prejudiciilor în contabilitate și clarificarea valorii investițiilor.
În cazul celor 116.071,50 lei, concluzia auditorilor este că sumele nu fuseseră recuperate și nici înregistrate în contabilitate la momentul verificării. Separat, neconcordanțele privind patrimoniul și investițiile, inclusiv diferența de peste 302.000 de lei la școala din Rediu, au rămas fără clarificări suficiente. Documentele de audit nu stabilesc automat că toate diferențele contabile reprezintă prejudicii și nici nu echivalează, prin ele însele, cu stabilirea răspunderii juridice a persoanelor implicate. Ele arată însă că administrația locală nu a demonstrat remedierea integrală a unor deficiențe semnalate încă din 2022.