Administratorul unui centru de gestionare a deșeurilor, acuzat de deturnare de fonduri. A „evaporat” din firmă peste 3 milioane de lei și a dus firma în faliment controlat

0
39
Firma colectare fier vechi

Tribunalul a decis că administratorul unei firme de colectare materiale reciclabile, tocmai intrate în faliment, trebuie să acopere din propriul buzunar peste 3 milioane de lei. Magistrații susțin faptul că înainte de a gestiona deșeurile, administratorul a pus la punct și a gestionat un mecanism clasic de prăbușire controlată a popriei societăți comerciale, prin lipsa contabilității, stocuri dispărute, creanțe încasate dar neînregistrate și active „negative” pe hârtie.

Este vorba despre falimentul societății S.C. SC PHASELIS EXIMP SRL , firmă înființată în 2011, cu obiect principal de activitate „comerț cu ridicata”, administrată de Coman Cozmin Florin.

De la executare silită la răspundere personală

Procedura de insolvență a fost deschisă în ianuarie 2023, la cererea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice. Înainte de faliment, ANAF instituise sechestru pe trei autovehicule ale firmei.

Situația mașinilor este emblematică pentru întreaga cauză. Un autovehicul ar fi fost dezmembrat, iar un altul ar fi fost vândut în 2020, fără radiere și fără înmatriculare pe noul proprietar.

În instanță, administratorul a susținut ulterior că toate mașinile se află la sediul social, defecte. Instanța a constatat lipsa oricăror documente justificative care să confirme vânzarea sau casarea acestora.

Citește și Doi administratori din Iași, somați să scoată din propriile buzunare 1 milion de lei, sumă ce reprezintă pasivul firmei pe care au băgat-o în faliment

Contabilitate inexistentă și documente nepuse la dispoziție

Elementul central al dosarului îl reprezintă nepredarea documentelor contabile către lichidatorul judiciar. Potrivit art. 169 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014, nepredarea contabilității creează o prezumție de culpă și de legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Controlul fiscal efectuat pentru perioada 2016–2020 a relevat lipsa registrului-jurnal și a registrului-inventar, lipsa registrului de casă,  nedepunerea bilanțurilor; neutilizarea aparatelor de marcat fiscal, facturi neînregistrate în contabilitate, diferențe semnificative între sumele declarate și cele evidențiate. Mai mult, societatea a fost declarată inactivă fiscal din 3 iulie 2020.

Instanța a reținut că administratorul nu a răsturnat prezumția de culpă, neprezentând documentele care să demonstreze o gestiune legală.

 „Anul zero” 2021 – când activele devin negative

Analiza situațiilor financiare pentru 2021 a ridicat semne de întrebare majore- Imobilizările corporale: de la +107.095 lei la începutul anului la –41.341 lei la final. Stocuri: de la 371.227 lei la 0 lei. Creanțe: de la 424.546 lei la 0 lei. Cifra de afaceri: 0 lei. Pierdere: de la 91.298 lei (2020) la 882.104 lei (2021).

Instanța a subliniat că activele imobilizate nu pot avea valoare negativă potrivit reglementărilor contabile. De asemenea, lichidarea completă a stocurilor și încasarea creanțelor fără reflectarea veniturilor în cifra de afaceri sugerează înstrăinarea bunurilor și însușirea sumelor.

În paralel, „alte cheltuieli” au crescut cu aproximativ 375%, iar contul „cheltuieli cu mărfurile” a explodat de la 0 lei la 357.564 lei într-un an fără activitate economică.

Contracte încasate, servicii neprestate

Potrivit raportului de inspecție fiscală, firma ar fi încheiat cel puțin 43 de contracte pentru preluarea și eliminarea deșeurilor, însă nu le-ar fi executat integral, deși ar fi încasat sumele aferente.

Organele fiscale au constatat că anumite facturi emise către un partener important nu au fost înregistrate în contabilitate. Instanța a interpretat această conduită ca deturnare sau ascundere de activ, faptă prevăzută la art. 169 alin. 1 lit. e din Legea insolvenței.

Administratorul a susținut că contabilitatea a fost ținută correct, nu a fost notificat,  autoturismele există și că  nu există probă a folosirii bunurilor în interes personal. Însă întâmpinarea sa a fost depusă tardiv și anulată de instanță. Totodată, cererea de expertiză contabilă a fost respinsă ca inutilă, în condițiile în care documentele contabile lipseau.

Instanța a stabilit că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale speciale prevăzute de Legea insolvenței: folosirea bunurilor în interes propriu, neținerea contabilității conform legii, ascunderea activului și  fapte intenționate care au grăbit insolvența.

În lipsa unor evidențe clare care să permită delimitarea exactă a prejudiciului pe fiecare faptă, judecătorul-sindic a decis obligarea administratorului la acoperirea întregului pasiv de 3.041.391,86 lei.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here