Sub masca unei instituții consultative de „ordine publică”, ATOP Iași s-a transformat într-un salon de lux pentru politruci locali și figuranți din „societatea civilă”. Cu indemnizații generoase pentru prezențe simbolice și zero rezultate în teren, această structură devine un simbol al imposturii administrative. Ilie Bolojan o spune fără ocolișuri: dacă dispare mâine, nu se schimbă nimic – semn că nici n-a contat vreodată
Sub titlul de Autoritate Teritorială de Ordine Publică (ATOP), Iașul ascunde o sinecură de lux, întreținută din banii contribuabililor, fără vreun impact real asupra ordinii publice. În lumina declarațiilor tranșante ale lui Ilie Bolojan, președintele Senatului, această structură devine simbolul perfect al risipei și imposturii administrative românești.
ATOP Iași este, teoretic, un organism consultativ. Practic, este o masă rotundă decorativă la care se așează, periodic și protocolar, o mână de consilieri județeni, reprezentanți ai comunității și comandanți de structuri MAI, pentru a discuta… nimic. Conform legii, nu are personalitate juridică, nu ia decizii executive, nu emite reglementări, nu coordonează în mod real activitatea forțelor de ordine. Atunci ce face? Răspuns scurt: consumă bani. Mulți bani. Pentru nimic.
Indemnizații „din pix” pentru prezențe formale
Conform documentelor oficiale, șase consilieri județeni (PNL, PSD, USR, AUR) primesc o dublare a indemnizațiilor pentru simpla apartenență la acest organism. Adică, aproximativ 26.000 de lei pe an, pentru câteva ședințe „de imagine”. Un calcul rapid: peste 150.000 de lei pe an pentru o comisie care nu produce niciun efect vizibil în viața ieșenilor.
La această sumă se adaugă și alte numiri din partea societății civile, cel mai adesea alese în baza relațiilor politice sau „de imagine” – oameni care nu răspund în fața nimănui și nu au niciun indicator de performanță.
Declarația care trage cortina: „Dacă se desființează ATOP, nu se întâmplă nimic”
Ilie Bolojan, cunoscut pentru discursul său tranșant și lipsit de menajamente, a spus-o limpede: „ Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP. Dacă mâine se desfințează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate fi până la 20% din salariul președintelui de Consiliul Județean. Înseamnă că 4 posturi de președinți de Consilii Județene în fiecare județ, cum ar veni, se pot reduce de pe o zi pe alta. Dacă se desfințează această autoritate, nu se va întâmpla nimic și asta vă spun din propria experiență”. Asta înseamnă că toată existența acestei autorități este o iluzie administrative, o formă fără fond, o structură gândită nu pentru a apăra cetățeanul, ci pentru a recompensa fidelități politice.
Mai grav, Bolojan afirmă că indemnizațiile membrilor ATOP sunt echivalentul a patru posturi de președinte de Consiliu Județean în fiecare județ. Cifrele capătă astfel o altă dimensiune: o gaură bugetară mascată sub umbrela siguranței publice.
Cine face parte din ATOP Iași? O combinație toxică de politruci și figuranți
Pe listă îi regăsim pe Adrian Acostoaiei (PNL) – președintele ATOP, cu o vizibilitate publică egală cu zero, Ștefan Florea (PSD), Marius Dănuț Minea (PNL), Eduard Ferariu (PSD), Marius Ostaficiuc (AUR) și Iulian-Gabriel Mititelu (USR) – reprezentanți ai unor partide care nu au în comun decât interesul pentru indemnizații suplimentare. Reprezentanții comunității în cadrul ATOP sunt Radu Ursanu (PNL), Marian Uscatu (PMP), Alexandru Luchici și Marius Alexa. Componența ATOP este completată cu alte figuri decorative: Marian Șerbescu (subprefect), Costel Gîtlan (IPJ), Adrian Stoian (CTP), Cosmin Chesaru (IJJ), Liviu Zanfirescu (Poliția Locală), Ionuț-Ciprian Grădinaru (ISU) și Emil Amihălăchioaiei (Poliția de Frontieră). Reprezentanți ai „societății civile” desemnați netransparent – numiți în funcție de simpatii și alianțe, nu printr-un proces meritocratic.
Pe hârtie, autoritatea ar trebui să vegheze la „eficiența serviciului polițienesc”. În realitate, niciuna dintre marile probleme de ordine publică din Iași, de la clanurile interlope, la haosul din trafic sau lipsa de reacție a poliției locale, nu a fost discutată, reglementată sau soluționată prin ATOP.
ATOP – simbolul unui sistem care se autosusține din impostură
Această structură este doar un exemplu din multe altele care sugerează același lucru: administrația locală este supradimensionată, ineficientă și opacă. ATOP Iași funcționează ca un parazit pe corpul județului: fără activitate relevantă, fără efecte vizibile, dar cu apetit crescut pentru resurse publice.
Bolojan propune reforma. Iașul, în schimb, pare că preferă status quo-ul – un model în care aleșii se premiază între ei, în timp ce cetățenii plătesc nota.
ATOP Iași nu este doar inutil, este un pericol tăcut pentru integritatea bugetului public și încrederea în administrație. Este o structură de decor, o gaură neagră de fonduri, un exemplu de cum se poate institui o castă plătită pentru tăcere și conformism.
Într-o administrație responsabilă, această autoritate ar fi deja desființată. Într-o administrație ca a noastră, e protejată de tăcerea convenabilă a tuturor celor care profită de pe urma ei.
Când o structură poate dispărea „fără să se întâmple nimic”, singurul lucru care trebuie să se întâmple este exact asta: să dispară.
Radu SEICARU
