Un dosar DIICOT ajuns în faza de judecată scoate la iveală o rețea de trafic cu substanțe psihoactive de ultimă generație, dar și o procedură judiciară care ridică întrebări despre eficiența luptei statului cu noile droguri sintetice.
La adresa din Stradela Sărărie nr. 20 din Iași, un loc care era cât pe ce să se regăsească pe pe harta “marilor carteluri de droguri”, anchetatorii DIICOT susțin că s-a desfășurat, timp de mai multe luni, o activitate infracțională continuă. Nu vorbim despre cantități industriale sau rețele internaționale, ci despre vânzări infime, către consumatori din cercul apropiat. Suspecții sunt doi ieșeni cu nume de mafioți de Bahlui – Bălan Marcelone și Ciobotaru Florica Isaura.
Potrivit rechizitoriului confirmat recent de judecătorul de cameră preliminară, Balan Marcelone, zis „Marse”, recidivist, ar fi comercializat în mod repetat droguri de mare risc (MDMB-4en-PINACA, Morphine, Tramadol), dar și substanțe psihoactive noi, precum MDMB-BUTINACA sau 5F-MDMB-PINACA, cunoscute pentru efectele lor imprevizibile și pentru dificultatea încadrării legale. Alături de el apare și Ciobotaru Florica Isaura, care, conform anchetatorilor, ar fi avut rol de intermediar în mai multe tranzacții.
Un element-cheie al dosarului îl reprezintă substanțele psihoactive noi, aflate într-o zonă gri ani la rând. MDMB-BUTINACA și 5F-MDMB-PINACA sunt substanțe notificate relativ recent, iar efectele lor sunt adesea mai periculoase decât cele ale drogurilor clasice. Medicii avertizează că astfel de substanțe pot provoca stop cardiac la prima doză, nu au concentrații standardizate, sunt ieftine și ușor de distribuit. Cu toate acestea, piața continuă să existe, iar acest dosar demonstrează că traficul se mută din cluburi și rețele mari în locuințe private și micro-rețele de cartier.
Pe hârtie, dosarul celor doi pare impecabil. Investigator sub acoperire autorizat, colaborator cu identitate protejată, percheziții, expertize toxicologice, audieri cu avocați prezenți. Totul „în litera legii”. Dar tocmai aici apare problema. În ciuda volumului mare de muncă procedurală, cazul ridică o întrebare esențială: Ce a prevenit, concret, această anchetă? Activitatea infracțională s-a desfășurat luni de zile, sub supraveghere, cu tranzacții repetate. Statul a documentat, a filmat, a cântărit și a etichetat, dar nu a intervenit rapid pentru a opri fenomenul.
Balan Marcelone nu era un necunoscut al autorităților. Condamnat anterior pentru ultraj și amenințare, se afla în termen de supraveghere. Cu toate acestea, a reușit să desfășoare o activitate infracțională constantă, chiar din propria locuință.
Acest dosar nu vorbește despre baroni ai drogurilor, ci despre banalizarea traficului, pe sume cuprinse între 40 și 100 de lei. Un comerț mărunt, dar cu efecte devastatoare. Exact tipul de trafic care alimentează dependența în rândul tinerilor și care scapă adesea de sub radar.
Radu ȘEICARU
