Deși specializată în drept constituțional, judecătoarea Laura Scântei poate fi lesne acuzată de abuz la constituția propriului motan. Primit cadou în perioada pandemiei, bietului pisic Bentley i s-au încălcat libertăți fundamentale pentru un animăluț, precum dreptul de a nu fi sodomizat nutrițional și dreptul de a nu fi expus în public ca o bucată de osânză cu pălărie.
La aniversarea a cinci ani de posesie a cândva micuțului Bentley, judecătoarea Laura Scântei a postat pe Facebook câteva imagini cu evoluția stratului adipos al motanului, de la silueta zveltă a unei feline simpatice și inocente la obezitatea suculentă a anului 2025. Pozat ba tolănit porcește pe niște dosare, ba sprijinit inert de catul ușii, ca un Buddha ghiftuit după un ospăț cu chakre de vacă sfântă din Punjab, Bentley arată mai degrabă ca un buldog blestemat să se reîncarneze în motan viețuitor prin cămara unei măcelării.
Pe lângă chinul kilogramelor dospite în cinci ani de îndopare fără număr, bietul motan a trebuit să suporte și o ședință foto în care Laura Scântei a ținut neapărat să-și marcheze teritoriul vestimentar, plasând pe țeasta animalului o pălărioară din vastele ei colecții.
Dacă pe vremea când avea un anișor, în motan mai tresărea vioiciunea necesară de a deschide larg ochii, în acest an îl regăsim cu pupilele resemnate, înguste ca ochii unui luptător de sumo prea leneș pentru a-și mai lua suplimentele din fudulii de berbecuț și ceafă de minotaur.
Pe scurt, un animăluț care a resimțit din plin prosperitatea financiară a doamnei judecător Laura Scântei, care cu siguranță l-a hrănit din prea plinul dragostei sale, dar mai ales cu citate din articole și paragrafe generoase culese din Codul lui Gargantua și Pantagruel.
Ultima poză din albumul foto al porcușorului flocos deghizat în felină ni-l arată cu ochii scufundați în lacrimi unsuroase, parcă implorând a fi salvat din gelatina ce i-a căptușit arterele, rod al sedentarismului aristocratic impus de iubirea hipercalorică a Laurei Scântei.
Bentley, băiatule, sperăm să nu fii castrat, dar chiar și dacă ești, singura ta salvare e să evadezi și să alergi după o mâță de cartier! În câteva zile, dai jos și cojocul XXXXL comandat de la casa de modă Whiskas, și poate mai prinzi și tu chef de viață, că prea te-a condamnat doamna judecător la muncă silnică în mina de recompense Purina!
Paul LOVIN
