Cum au ajuns băncile, executorii și recuperatorii de la Kruk să decidă peste lege, iar instanțele ieșene să se încurce între ele

0
96

Un simplu apel pentru anularea unei executări silite scoate la iveală o problemă mai mare decât pare la prima vedere: lipsa de coerență a sistemului judiciar când vine vorba de clauzele abuzive din contractele bancare. În centrul acestui caz – Dunga Dănuț Constantin, un ieșean executat silit de Kruk, cu sprijinul unei bănci și al unui executor judecătoresc. Ceea ce pare o simplă dispută financiară ascunde, de fapt, o luptă între secțiile unui tribunal care nu știu care dintre ele trebuie să judece. În timp ce omul rămâne fără bunuri, justiția își pasează dosarele ca într-un joc de ping-pong.

Dosarul înregistrat inițial la Judecătoria Iași părea, în esență, o contestație la executare ca multe altele: un cetățean cerea anularea unei executări silite, invocând abuzurile unei bănci și ale recuperatorului de creanțe Kruk SA. Executorul, Silimon Valentin, pus în cauză și el, ar fi procedat la un sechestru care s-a făcut fără temei legal, pe 14 decembrie 2023.

Argumentele omului erau clare: contractul bancar conținea clauze abuzive – în special legate de dobânda variabilă, costuri ascunse și lipsa transparenței. Omul invoca direct Legea nr. 193/2000, spunând că aceste prevederi îi anulează băncii dreptul de a cere executarea silită. Pe scurt, datoria nu era certă. Cu toate acestea, instanța a ales calea ușoară: a respins cererea ca fiind tardiv introdusă. Fără să intre în analiza fondului. Fără să se uite dacă, într-adevăr, banca și Kruk au acționat cu bună credință. Nemulțumit, Dunga a făcut apel. Aici, însă, intrăm într-un scenariu absurd.

Într-o încheiere pronunțată pe 7 octombrie 2025, Secția I Civilă a Tribunalului Iași a constatat că… nu e competentă să judece apelul, pe motiv că dosarul conține acuzații legate de clauze abuzive, care, potrivit unei hotărâri interne a Tribunalului din 2017, trebuie soluționate de Secția a II-a Civilă, cea de Contencios Administrativ și Fiscal.

Mai grav, instanța invocă din oficiu această excepție de necompetență și își pasează singură dosarul. Practic, Dunga n-a avut nici măcar ocazia de a pleda. S-a făcut „referatul cauzei” în ședință închisă, iar decizia a fost pronunțată fără citarea părților.

Kruk SA este una dintre cele mai active firme de recuperare din România, cunoscută pentru achiziționarea de creanțe vechi, multe dintre ele aproape prescrise. Banca Comercială Română, în acest caz, este entitatea care a girat contractul inițial, în care dobânda putea fi modificată după bunul plac al băncii. Executorul Silimon Valentin, și el contestat, a pus sechestru pe bunuri fără o verificare reală a legalității titlului executoriu, susține contestatorul.

Timp de aproape doi ani, Dunga a încercat să-și demonstreze nevinovăția, dar toate eforturile s-au împiedicat de proceduri: ba că e tardiv, ba că nu e competența secției, ba că trebuie „reformulat” apelul. Între timp, executarea rămâne valabilă. Bunurile pot fi vândute. Omul, considerat „restant”, are conturile blocate. Și totul pentru că statul român permite în continuare existența unor contracte bancare profund dezechilibrate, iar justiția nu e capabilă să intervină rapid și eficient.

Radu SEICARU

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here