Doi administratori din Iași, somați să scoată din propriile buzunare 1 milion de lei, sumă ce reprezintă pasivul firmei pe care au băgat-o în faliment

0
1

De la deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva unei societăți comerciale din Iași, în iunie 2024, un nou dosar naște controverse legate de răspunderea personală a administratorilor pentru falimentul societății. În prim-planul acestei investigații se află pârâții Harcovita Valentin și Rabusanu Elena Andreea, acuzați de lichidatorul judiciar al societății, C.I.I. Tarcan Elena Raluca, că au contribuit la acumularea unui pasiv de 1.080.186 lei, sumă care pune presiune pe creditorii firmei. În cadrul acestei proceduri legale, instanța a fost chemată să stabilească dacă aceștia trebuie să răspundă personal pentru datoriile societății.

Conform unei sentințe civile din 2024 pronunțată de Tribunalul Iași, firma în cauză a intrat în insolvență din cauza datoriilor neplătite. Pasivul total al societății, ce include obligațiile față de stat, se ridică la suma de 1.080.186 lei, iar A.J.F.P. Iași este singurul creditor al societății. Aceasta ar putea fi o lovitură dură pentru cei care au avut încredere în această companie, având în vedere că datoriile nu pot fi recuperate, iar societatea nu mai poate face față plăților.

Răspunderea personală a administratorilor, în acest caz, este un subiect extrem de sensibil. Potrivit Legii nr. 85/2014, art. 169 alin. 1, în cazul în care administratorii sau membrii organelor de conducere ai unei societăți comerciale contribuie la starea de insolvență a firmei prin fapte de neglijență, ei pot fi obligați să răspundă personal pentru datoriile acumulate.

Reclamantul, lichidatorul judiciar C.I.I. Tarcan Elena Raluca, a susținut în instanță că administratorii firmei, Harcovita Valentin și Rabusanu Elena Andreea, au greșit în mod flagrant prin faptul că nu au predat documentele contabile ale societății și nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Astfel, potrivit art. 169 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2014, aceștia ar putea fi trași la răspundere personală pentru pasivul societății, deoarece au permis continuarea activității firmei într-o situație de insolvență clară, cu datorii acumulate la bugetul de stat.

De asemenea, reclamantul a mai subliniat că administratorii au refuzat să colaboreze cu lichidatorul, iar actele contabile și bilanțurile financiare din perioada 2021 nu au fost complete, fapt ce îngreunează analiza exactă a cauzelor insolvenței. Lichidatorul a menționat că nu a primit niciun răspuns din partea autorităților fiscale, ceea ce sugerează o lipsă totală de transparență și cooperare din partea celor responsabili cu administrarea firmei.

Pe de altă parte, pârâta Rabusanu Elena Andreea a depus o apărare conform căreia a fost indusă în eroare de către partenerul de afaceri, Harcovita Valentin. Aceasta susține că nu a avut cunoștință completă despre detaliile administrative ale firmei și că, în urma înființării societății, a semnat o procură ce l-a împuternicit pe Harcovita să administreze întreaga activitate. Conform apărării sale, nu a fost în măsură să citească cu atenție documentele semnate, iar în urma sancționării sale contravenționale, a formulat chiar o plângere penală împotriva acestuia.

Această apărare sugerează o imensă lipsă de transparență în gestionarea afacerii și un posibil conflict de interese, mai ales având în vedere că unul dintre administratori a ales să își cedeze părțile sociale într-un moment critic, iar activitatea firmei a continuat să acumuleze datorii fără măsuri adecvate de prevenire a falimentului.

În final, instanța a dispus să fie stabilită răspunderea personală a ambilor administratori doar în baza neîndeplinirii obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, nu și în baza faptelor ce ar putea implica continuarea activității economice în interes personal. Instanța a considerat că nu au existat dovezi clare care să arate că aceștia ar fi continuat activitatea firmei în mod intenționat pentru a-și favoriza interesele personale.

Astfel, cei doi administratori au fost obligați să suporte, în solidar, pasivul neacoperit al societății, adică suma de 1.080.186 lei, pentru a compensa prejudiciul adus creditorilor. Totodată, instanța a respins cererea de stabilire a răspunderii pe baza continuării activității în mod vădit dăunător.

Radu ȘEICARU

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here