Un om, o firmă, câteva adeverințe și o rețea de neglijență – asta a fost suficient ca bugetul Uniunii Europene să fie păgubit cu peste 1,2 milioane lei. Un fermier cu relații din comuna ieșeană Lungani a beneficiat trei ani de zile de subvenții europene plătite pentru sute de hectare… care nu existau decât în acte. O anchetă pornită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), susținută de DNA și continuată de Parchetul European (EPPO), a scos la iveală o inginerie frauduloasă marca „Made in România”. Cazul de la Lungani, județul Iași, arată cum o societate agricolă – SC Centrul Agrogreen SRL, a încasat peste 1,2 milioane de lei din fonduri europene, folosindu-se de adeverințe false emise „din pix” și „parafate” cu bună știință de persoane încă necercetate.
Ferma de pe hârtie
Totul a început în 2019, când SC Centrul Agrogreen SRL, prin reprezentantul său legal, Aurel Prisăcaru, a depus cereri de finanțare pentru 160,94 ha de teren, conform adeverinței reale eliberate de Primăria Lungani. Apoi, „peste noapte”, a completat cererea cu încă 272,3 ha, invocând o nouă adeverință, falsă, ce atesta în mod nereal deținerea întregii suprafețe.
Aceeași schemă a fost repetată și în anii 2020 și 2021, când Prisăcaru și firma sa au solicitat bani pentru 459,92 ha, în baza unor documente contradictorii cu cele existente în Registrul Agricol oficial. În fiecare an, suprafața reală deținută nu depășea 190 ha, dar subvențiile erau plătite pentru mai mult decât dublu.
După mai multe sesizări venite inclusiv din rândul localnicilor, APIA Iași a început să verifice documentele. Diferențele flagrante între ce figura în cererile de plată și ce era în evidențele primăriei au ridicat suspiciuni serioase. APIA a transmis cazul către DNA Iași, care la rândul său l-a transferat la EPPO – Parchetul European, dat fiind caracterul infracțional transnațional și utilizarea fondurilor europene.
În 2022, anchetatorii au descins la sediul firmei din Lungani, au analizat cererile, documentele fiscale și au constatat: falsuri materiale în înscrisuri oficiale, prezentare de date inexacte și obținere frauduloasă de fonduri. Trei capete de acuzare și o condamnare confirmată: 3 ani cu suspendare pentru Aurel Prisăcaru.
După finalizarea anchetei penale, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a trecut la acțiunea civilă. A solicitat instanței obligarea lui Aurel Prisăcaru, deși persoana juridică a fost beneficiara direct, la plata sumei de 1.200.144 lei, reprezentând subvenții încasate nejustificat.
Tribunalul Iași, printr-o decizie din 30 iunie 2025, a dat dreptate APIA, stabilind că Prisăcaru, deși nu a fost beneficiar direct, a acționat în mod deliberat pentru inducerea în eroare a instituției și a participat la întreaga schemă. Astfel, s-a decis obligarea sa solidar cu firma la returnarea integrală a prejudiciului, plus dobânzile și penalitățile aferente, conform Codului de procedură fiscală.
Actele false care au „păcălit” Europa: toate anulate de instanță
În urma condamnării penale, Tribunalul Iași a dispus anularea a trei adeverințe-cheie, toate considerate falsuri materiale: – adeverința din 30.05.2019 – 272,3 ha; adeverința din 11.06.2020 – 460,32 ha; adeverința din 05.04.2021 – 460,32 ha. Toate aceste documente au fost folosite pentru a justifica deținerea terenului și au stat la baza aprobării cererilor de subvenție.
Un mare semn de întrebare rămâne legat de Primăria Lungani. Cum a fost posibil ca niște adeverințe false, cu antetul și semnătura primăriei, să fie prezentate de fermier, fără ca vreun funcționar să fie tras la răspundere? Unele dintre adeverințele depuse la APIA nu aveau nici măcar număr de înregistrare, iar formatul era diferit față de cel oficial.
Până în prezent, niciun angajat al Primăriei Lungani nu a fost inculpat sau anchetat în dosar. Surse judiciare spun că există o anchetă paralelă deschisă în acest sens, dar care bate pasul pe loc.
Cazul Prisăcaru este doar unul dintre zecile de dosare deschise de APIA și DNA privind fraudele cu fonduri europene în agricultură. De multe ori, fermierii declară suprafețe inexistente, folosesc documente false și încasează subvenții fără a pune un singur tractor pe teren. Și mai grav este că, în unele cazuri, complicitatea vine din interiorul instituțiilor locale.
Radu SEICARU
