“Legarea de glie” a medicilor, între populism ieftin și eșecul unui sistem medical cu management politizat care își alungă propriii absolvenți

Liga Studenților din Iași contestă dur ideea premierului Ilie Bolojan și a unor rectori de UMF de a obliga absolvenții de Medicină să rămână în țară. Datele oficiale arată că mitul exodului generalizat nu stă în picioare, în timp ce lipsa posturilor, rezidențiatul sufocant și managementul politizat din spitale rămân problemele reale. În loc de constrângeri, studenții cer liberalizare, transparență și competiție.

Propunerea ca absolvenții de Medicină să fie obligați să lucreze un număr de ani în România, „în contul” studiilor finanțate de stat, reaprinde o dezbatere veche: cine plătește pentru formarea medicilor și cine poartă responsabilitatea pentru criza de personal din spitale?

Liga Studenților (LS IAȘI) respinge ideea ca fiind o „legare de glie” incompatibilă cu principiile constituționale și cu realitatea din sistem. Reacția vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan și mai mulți rectori ai universităților de medicină au susținut public necesitatea unei astfel de măsuri pentru a limita plecarea medicilor în străinătate.

Mitul exodului generalizat

Datele oficiale contrazic însă retorica alarmistă. Potrivit informațiilor publice ale Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), absolvenții promoției 2019 ai marilor centre universitare medicale au o rată medie de angajare de 87% la un an după finalizarea studiilor, iar 86% lucrează într-un domeniu relevant specializării.

În paralel, analiza datelor de pe platforma dedicată examenului de rezidențiat din ultimii opt ani arată o realitate paradoxală: posturile efective scose la concurs acoperă, în medie, doar 4,7% din numărul candidaților, în timp ce locurile la rezidențiat sunt disponibile pentru peste 70% dintre aceștia. Cu alte cuvinte, statul produce medici, îi ține ani întregi în rezidențiat, dar nu creează suficiente posturi stabile în spitalele publice.

În aceste condiții, a vorbi despre „obligația morală” a absolventului de a rămâne în țară ignoră o întrebare esențială: unde anume să rămână?

Citește și UMF Iași își bate în continuare joc de studenți și refuză de peste trei luni orice dialog cu aceștia

Constituția versus „servitutea față de stat”

Liga Studenților invocă explicit articolele 41 și 25 din Constituție, care garantează libertatea profesiei și libertatea de mișcare. Alegerea locului de muncă este un drept fundamental, iar condiționarea practicării profesiei de un anumit teritoriu ar putea intra în conflict și cu interdicția muncii forțate prevăzută la art. 42.

Mai mult, o eventuală „returnare” a investiției prin obligativitate ar ridica probleme de discriminare și ar pune sub semnul întrebării principiul învățământului gratuit garantat de art. 32. Dacă medicii ar trebui să „plătească” prin muncă impusă, de ce nu și absolvenții altor facultăți finanțate din bani publici?

Rezidențiatul: muncă pe bandă rulantă și gărzi neplătite

Dincolo de dezbaterea juridică, realitatea din spitale este dură. Medicii rezidenți sunt angajați cu normă întreagă, participă la gărzi – unele neplătite în primii ani – și nu beneficiază întotdeauna de zile legale de recuperare după ture de 24 de ore. Suprasolicitarea a devenit regulă, nu excepție, iar în ultimii ani au existat cazuri dramatice de tineri medici care și-au pierdut viața pe fondul epuizării.

În acest context, a le cere absolvenților să accepte și o obligație suplimentară de a rămâne în țară echivalează, susțin reprezentanții LS IAȘI, cu ignorarea completă a condițiilor reale de muncă.

Citește și Plangere penala pentru abuz în serviciu și șantaj împotriva profesorilor de la UMF Iași. Studenții sunt constrânși și amenințați

Universități fără audit, spitale cu management politizat

Liga Studenților merge mai departe și acuză sistemul universitar medical de ineficiență și practici netransparente: materii „de umplutură”, cursuri susținute formal, spații improprii pentru practică, taxe și costuri suplimentare suportate de studenți.

Înainte de orice reformă care să vizeze absolvenții, organizația cere un audit general al universităților de medicină și farmacie.

Pe de altă parte, în spitale, problema posturilor blocate și a managementului politizat persistă. Monopolul decontărilor prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și controlul politic asupra managerilor de spitale sunt indicate drept cauze ale lipsei de transparență, ale economisirii artificiale prin neocuparea posturilor și ale unor achiziții discutabile.

Soluții alternative: competiție, stimulente, „bursă” a locurilor de muncă

În locul constrângerii, LS IAȘI propune:

* introducerea voucherelor educaționale și creșterea libertății studenților în alegerea parcursului academic;

* mobilități interne reale între universități;

* eliminarea discriminării doctoranzilor din domeniul medical care nu beneficiază de burse similare altor specializări;

* crearea unei „burse” transparente a locurilor de muncă, unde UAT-urile să ofere pachete atractive: deduceri fiscale, prime de instalare, sporuri salariale, locuințe de serviciu;

* facilități fiscale pentru persoane fizice și juridice care finanțează burse private pentru studenți și tineri medici.

„Soluția la problema lipsei de personal medical nu este un control de tip socialist, ci liberalizarea sistemului medical, a profesiei și a educației medicale”, a declarat Constantin Ciobanu, președintele LS IAȘI.

În esență, dezbaterea nu este despre patriotism sau despre „datoria față de stat”, ci despre responsabilitate instituțională. Atât timp cât sistemul produce absolvenți fără a le oferi posturi, îi suprasolicită în rezidențiat și menține un management opac în spitale, a cere fidelitate obligatorie devine mai degrabă un exercițiu de retorică politică decât o soluție la criza reală din sănătate.