Curtea de Apel Iași a modificat sentința Judecătoriei Huși într-un caz complex de angajări fictive și fonduri de șomaj obținute ilegal.
Instanța ieșeană a pronunțat, recent, o hotărâre definitivă într-un dosar amplu privind fraude cu subvenții de la bugetul de stat, vizând angajări fictive și încasarea nelegală de ajutoare de șomaj. Instanța a admis în parte apelul formulat de inculpata Escu Emilia, în timp ce apelul celeilalte inculpate, Anton Mirela Mihaela, a fost respins ca nefondat.
Achitare pentru fals, dar obligații civile menținute
În urma rejudecării, instanța a dispus achitarea inculpatei Escu Emilia pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, motivând că fapta nu este dovedită în condițiile cerute de lege. Astfel, a fost înlăturată soluția inițială de încetare a procesului penal ca urmare a prescripției.
Cu toate acestea, răspunderea civilă a fost menținută. Curtea a stabilit că prejudiciul cauzat Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui trebuie recuperat parțial, obligând în solidar cele două inculpate la plata sumei de 291.370 lei. Aceasta include sume reprezentând ajutoare de șomaj încasate ilegal, dobânzi, penalități și cheltuieli.
Reducerea prejudiciului și a măsurilor asigurătorii
Față de sentința inițială, instanța de apel a redus semnificativ valoarea prejudiciului stabilit anterior, care depășea 400.000 lei în solidar. De asemenea, a fost diminuată suma pentru care se menține sechestrul asigurător asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatei Escu Emilia, de la 335.000 lei la aproximativ 299.000 lei.
În ceea ce o privește pe inculpata Anton Mirela Mihaela, aceasta rămâne obligată la plata unei sume separate de peste 216.000 lei către aceeași instituție, reprezentând prejudicii rezultate dintr-un alt segment al activității infracționale.
Mecanismul fraudei
Potrivit instanței, în perioada 2007–2012, inculpatele au pus la punct un mecanism prin care au obținut ilegal subvenții de la stat, folosind societăți comerciale prin care angajau fictiv persoane, în special peste 45 de ani. Aceste angajări permiteau accesarea unor fonduri publice destinate stimulării ocupării forței de muncă.
Ulterior, pentru a evita obligația de a menține contractele de muncă, persoanele erau „reangajate” formal pentru perioade foarte scurte la alte firme, după care erau disponibilizate și deveneau eligibile pentru indemnizații de șomaj. În tot acest proces, erau întocmite documente fictive și state de plată cu semnături false.
Prescripția penală nu anulează obligațiile civile
Deși faptele penale au fost în mare parte afectate de intervenirea prescripției răspunderii penale, instanța a subliniat că acest aspect nu înlătură obligația de reparare a prejudiciului. Judecătorii au reținut că sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale: existența faptei ilicite, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția.
Hotărârea Curții de Apel este definitivă. Cheltuielile judiciare aferente apelului formulat de Escu Emilia rămân în sarcina statului, în timp ce Anton Mirela Mihaela a fost obligată să plătească 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
