Liga Studenților (LS IAȘI) și filiala acesteia, Liga Studenţilor din Basarabia, condamnă atitudinea conducerii centrale a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova față de etnicii români și față de proiectele care au sprijinul Statului Român, criticând desființarea Universității din Cahul, discriminarea Mitropoliei Basarabiei și favorizarea mitropoliei subordonate Moscovei, precum și instrumentarea Referendumului din 2024 pentru a accentua confuzia identitară moldovenească. Totodată, din decembrie 2023, autoritățile de la Chișinău refuză să ofere un răspuns privind stabilirea zilelor de 27 martie și 1 decembrie ca sărbători naționale în Republica Moldova.
1.Desființarea Universității din Cahul este cea mai recentă palmă dată de către Guvernul de la Chișinău românilor și României, precum și comunității locale și administrației conduse de primarul Nicolae Dandiș, dar și Universității din Galați.
Măsura a fost dur criticată de Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, ES Emil Constantinescu, fost președinte al României (1996-2000), Marian Preda, rectorul Universității din București, Igor Șarov, fostul rector al Universității de Stat din Moldova, membrii prezidiului Academiei de Științe a Moldovei și de alte personalități și instituții academice, care au propus preluarea ei de către Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – cea care a și făcut demersurile pentru înființarea ei și care dezvoltă de peste 25 de ani programe transfrontaliere care au apropiat tot sudul Republicii Moldova de România și implicit de UE.
Decizia Guvernului Republicii Moldova, executată prin intermediul lui Dan Perciun, ministrul Educației, reprezintă cea mai mare încălcare a autonomiei universitare, și o dovadă clară că afinitățile și interesele politice primează în fața principiilor constituționale și a declaratei orientări geopolitice, fiind suprimată o universitate cu spirit pro-românesc și pro-european, doar pentru a fi servită rectorului Universității Tehnice a Moldovei (UTM), Viorel Bostan, care a aspirat la funcția de deputat din partea PAS.
2. Discriminarea Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) și favorizarea Mitropoliei Chișinăului, zisă a întregii Moldove (Patriarhia Rusă)
În 2003 și în 2008 Guvernul Moldovei a încheiat două contracte cu Mitropolia Chișinăului prin care aceasta a dobândit folosința a circa 800 de biserici aflate în proprietatea statului, încălcându-se normele privind libertatea religioasă și acordându-se, de fapt, mitropoliei subordonate Moscovei statutul de „biserică de stat” deși de atunci, până în prezent, la Chișinău s-ar fi aflat mai multe guvernări „pro-europene”, „care se luptă cu Rusia” și care ar fi fost „orientate spre România”.
Contractele au fost anulate după 23 de ani de demersuri judiciare din partea Mitropoliei Basarabiei, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Chișinău, care a constatat că nu a fost respectată legislația în vigoare, însă demersurile continuă și astăzi din cauza lipsei de asumare a răspunderii de către Guvern. Cele peste 800 de biserici nu ar reveni niciunei mitropolii, ci ar da dreptul comunităților de a alege.
Citește și Liga Studentilor cere Guvernului Romaniei sa restaureze cladirea Sfatului Tarii din Chisinau
Mai mult, în urmă cu trei ani, PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentanții Guvernului României, au solicitat Guvernului și Parlamentului de la Chișinău retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care a funcționat Facultatea de Teologie începând cu 1926, care a și pus bazele învățământului superior din stânga Prutului. Clădirea fusese confiscată în mod abuziv de ocupantul sovietic în 1944. Deși autoritățile de la Chișinău își asumaseră să transmită cu titlu gratuit clădirea pentru a repara o nedreptate istorică, trecând-o prin lege din patrimoniul statutul în cel al Mitropoliei Basarabiei, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au refuzat, în ciuda retoricii lor aparente pro-românești, pro-europene și anti-ruse, deși Mitropolia Basarabiei poate fi considerată pe bună dreptate drept organizația care aduce cel mai mare aport social la combaterea influenței ruse și a întăririi identității românești și europene.
- Recensământul din 2024 a fost instrumentat pentru a accentua confuzia identitară
La Recensământul din 2024, Guvernul a menținut așa-zisa limbă moldovenească printre opțiunile de răspuns, pentru a reieși mai apoi că 49,2% din populație a declarat limba moldovenească ca limbă maternă, respectiv 46% ca limbă uzuală, față de 33,2% care au declarat limba română ca limbă uzuală, în contextul în care cu un an în urmă fusese modificată denumirea limbii în Constituție, deși la momentul respectiv își producea deja de 11 ani efectele decizia Curții Constituționale a Moldovei din 5 decembrie 2013, prin care s-a clarificat că limba oficială a Republicii Moldova este limba română.
Guvernul a perpetuat aceeași confuzie identitară la întrebarea cu nr. 41 de la Recensământ, unde s-a făcut o confuzie clară între etnie și naționalitate, deși cei doi termeni au conținut eminamente diferit: etnia se referă la totalitatea oamenilor care vorbesc aceeași limbă și care au o cultură comună, determinată în timp și spațiu, cu trăsături de civilizație și cultură (limbă, tradiții etc.) comune, pe când naționalitatea, din punct de vedere juridic, se identifică cu cetățenia. Dovada cea mai recentă a acestei ambiguități identitare este reprezentată de faptul că deși 31,3% din populația recenzată a declarat româna drept limbă maternă, doar 7,9% se declară a fi de etnie română, iar 77,2% de etnie moldovenească.
„Declarațiile pro-unire sunt frumoase, fac titlurile știrilor, animă analiștii și comentatorii publici dar, din păcate, nu au nicio formă de acoperire dacă ne uităm la faptele guvernanților și reprezentanților parlamentari de la Chișinău doar din ultimii trei ani, care arată că au alergie la identitatea românească, singura care poate garanta în mod real securitatea Republicii Moldova.
Încălcarea autonomiei universitare a Universității din Cahul nu reprezintă doar un grav abuz adus libertății academice, ci o palmă dată mediului academic și universitar românesc care își asumase preluarea instituției pentru a-i conserva rolul inițial pentru care a fost înființată.
Noi am solicitat printr-un memoriu depus la Ambasada Republicii Moldova de la București în 1 decembrie 2023 ca zilele de 27 martie și 1 decembrie să devină sărbători naționale în Republica Moldova, în virtutea unității de istorie, limbă și cultură, precum și a principiilor Declarației de Independență a Republicii Moldova. Din păcate, solicitarea noastră a fost ignorată, iar toate întrevederile cu liderul parlamentului de la Chișinău au fost fără succes.
Problema identitară este adâncită de susținerea fățișă sau subtilă acordată așa-numitei Mitropolii a Chișinăului și a Întregii Moldove care reprezintă în fapt susținerea ocupației ruse și a raptului Basarabiei de la 1812, care a dus la ruperea teritoriului canonic al adevăratei Mitropolii a Moldovei, cu sediul la Iași, și supunerea față de Sinodul de la Petersburg și față de statul rus a teritoriului pruto-nistrean. Or, în ciuda faptului istoric cunoscut al rusificării agresive a bisericii din Basarabia până în 1918, respectiv din 1944 până la căderea URSS dar și astăzi, guvernanții de la Chișinău aleg să susțină o structură de ocupație canonică, o jurisdicție străină rusească, în dauna unității ecleziastice a românilor.” a declarat Constantin Ciobanu, președinte al Ligii Studenților.