Procesul medicului și fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a ajuns într-un punct critic care ar putea decide soarta întregului dosar penal. Nu este vorba încă despre judecarea vinovăției, ci despre o etapă esențială a procedurii: verificarea legalității anchetei și a probelor strânse de procurori.
Pe 12 martie 2026, Curtea de Apel Iași a respins ca tardiv recursul formulat de inculpat împotriva unei încheieri a Tribunalul Vaslui din februarie 2025. Decizia este definitivă și îl obligă pe Tătaru la plata a 400 de lei cheltuieli judiciare. Din punct de vedere juridic, hotărârea nu rezolvă fondul cauzei, dar marchează o etapă procedurală care arată cât de complex și tensionat este parcursul dosarului.
În paralel, Tribunalul Vaslui urmează să se pronunțe pe 26 martie asupra excepțiilor ridicate de apărare în camera preliminară. Decizia ar putea schimba radical structura dosarului.
În această etapă, judecătorul nu analizează dacă inculpatul este vinovat sau nevinovat. Rolul instanței este să verifice dacă ancheta realizată de procurori a respectat legea și dacă probele pot fi folosite într-un eventual proces.
Apărarea lui Nelu Tătaru cere anularea mai multor acte de urmărire penală realizate de ofițerii Direcția Generală Anticorupție (DGA). Argumentul central invocat este lipsa competenței legale.
Potrivit unei decizii obligatorii pronunțate în iunie 2025 de Înalta Curte de Casație și Justiție, ofițerii DGA pot efectua acte de urmărire penală doar în dosare care implică personal al Ministerului Afacerilor Interne.
O anchetă desfășurată de mai multe structuri DGA
Un alt element neobișnuit al dosarului este amploarea implicării structurilor anticorupție. Potrivit apărării, nu mai puțin de opt direcții teritoriale ale DGA ar fi participat la activități de cercetare penală. Surse juridice afirmă că structuri din Bacău, Suceava, Brăila, Vaslui, Iași și Neamț au efectuat acte de urmărire penală, deși nu aveau competență legală în cauză.
Procurorii Direcția Națională Anticorupție (DNA) ar fi susținut în instanță că decizia Înaltei Curți ar trebui să se aplice doar dosarelor viitoare.
Mai mulți specialiști în drept penal contestă această interpretare. În practica judiciară românească, deciziile obligatorii ale instanțelor supreme se aplică și cauzelor aflate deja în curs, dacă acestea nu sunt soluționate definitiv.
Apărătorii lui Tătaru invocă un precedent major: decizia din 2016 prin care Curtea Constituțională a României a interzis implicarea Serviciul Român de Informații în anchetele penale. După acea decizie, numeroase interceptări realizate de SRI au fost contestate în instanță și eliminate din dosarele aflate deja pe rol.
Alte nereguli reclamate de apărare
Pe lângă problema competenței DGA, avocații susțin că ancheta ar fi fost afectată de mai multe nereguli procedural, precum ridicarea telefonului lui Nelu Tătaru înainte de autorizarea percheziției informatice; preluarea dispozitivului înainte de obținerea aprobării Parlamentului, în contextul în care acesta avea calitatea de deputat; audieri de martori fără prezența avocaților; declarații obținute după ce martorilor li s-ar fi prezentat înregistrări realizate în cabinetul medicului, precum și utilizarea unor probe considerate „derivate” din materiale obținute ilegal.
În documentele depuse la instanță se menționează inclusiv posibilitatea ca telefonul să fi fost preluat „prin constrângere morală”. Dacă aceste afirmații vor fi confirmate, consecințele juridice ar putea fi serioase. Conform regulilor procedurii penale, probele obținute ilegal trebuie eliminate, iar cele care derivă din acestea pot fi, la rândul lor, invalidate.
Un verdict care poate schimba cursul dosarului
Hotărârea pe care judecătorul de cameră preliminară o va pronunța pe 26 martie nu va stabili vinovăția sau nevinovăția lui Nelu Tătaru. În schimb, decizia va determina dacă dosarul poate merge mai departe în judecată sau dacă o parte semnificativă a anchetei trebuie anulată.
În scenariul în care actele realizate de DGA vor fi considerate nelegale, o mare parte din probatoriu ar putea dispărea din dosar. În acest caz, procurorii ar putea fi nevoiți să refacă ancheta sau chiar să regândească strategia de acuzare.
Dacă instanța respinge excepțiile invocate de apărare, procesul va continua cu judecata pe fond. Indiferent de soluție, decizia Tribunalului Vaslui va fi probabil contestată la Curtea de Apel, ceea ce înseamnă că dosarul Tătaru rămâne departe de un deznodământ final.
În acest moment, întrebarea centrală nu este dacă inculpatul este vinovat, ci dacă ancheta care a stat la baza acuzațiilor a fost construită în limitele legii. Iar răspunsul la această întrebare ar putea decide viitorul întregului proces.
Reamintim faptul că fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită, ca medic, sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de lei, precum şi bunuri alimentare.
