La Judecătoria Iași, magistrații au pus punct unuia dintre cele mai lente dosare din justiția locală. Inculpatul Burada Alexandru, din satul Vișan, comuna Bârnova, a scăpat de orice răspundere penală, nu pentru că ar fi fost găsit nevinovat, ci pentru că statul român nu a fost în stare să ducă un proces banal la capăt în termenul legal.
Totul începe pe 3 octombrie 2019, în jurul orei 18.00, pe strada Castanul Unirii din Bârnova. Conform rechizitoriului, Burada Alexandru ar fi aruncat cu pietre în autoturismul unui localnic, Alexandru Robert Constantin. Luneta spartă, triplă ruptă, portieră lovită. Prejudiciu estimat: 3.000 lei.
În aceeași seară, poliția primește și un apel la 112, în care un martor spune că agresorul conducea fără permis. Se deschid două dosare penale, care sunt comasate ulterior. Urmărirea penală se lungește: audieri, schimbări de încadrare, ordonanțe succesive. Abia în 2023 Parchetul finalizează dosarul și îl trimite la instanță.
Între timp, legislația penală privind întreruperea prescripției este zguduită de două decizii ale Curții Constituționale (2018 și 2022), care practic anulează posibilitatea de întrerupere a termenelor dacă actul de procedură nu este comunicat persoanei cercetate. Rezultatul: multe dosare penale cu fapte minore, în toată țara, se îndreaptă spre același deznodământ.
Dosarul ajunge la Judecătoria Iași în decembrie 2023. Cercetarea judecătorească începe în 2024, iar dezbaterile de fond pe 12 august 2025. De aici începe un șir de amânări tipic pentru un sistem supraaglomerat – pronunțarea programată pentru 10 septembrie 2025, amânată pe 9 octombrie, apoi pe 23 octombrie, pe 7 noiembrie, pe 12 noiembrie, pe 19 noiembrie, pe 26 noiembrie, pe 5 decembrie…până când, în sfârșit, pe 9 decembrie 2025, instanța reușește să finalizeze dosarul.
Între timp însă, cronometrul penal își vede de treabă: termenul general de prescripție de 5 ani pentru infracțiunea de distrugere se împlinește la 2 octombrie 2024, cu un an înainte de pronunțare. Indiferent ce ar fi dorit judecătorul să dispună, era prea târziu.
Instanța aplică legea penală mai favorabilă, așa cum cer deciziile CCR și ICCJ. Concluzia este dură, dar matematică: fapta e din 2019, dosarul nu a avut acte de întrerupere valabile între 2018–2022, prescripția generală de 5 ani s-a împlinit în 2024. Prin urmare, procesul penal încetează. Statul nu mai are voie să-l condamne pe inculpat, chiar dacă fapta a existat.
Chiar și acțiunea civilă a victimei este respinsă, pentru că nu a fost dovedit prejudiciul în instanță Onorariul avocatului din oficiu – aproape 1.000 lei, rămâne în sarcina statului. La fel și toate cheltuielile judiciare. Victima rămâne cu prejudiciul în cârcă. Inculpatul scapă. Statul plătește.
Radu ȘEICARU
