După aproape un deceniu de anchete, rețineri, expertize și audieri, dosarul de corupție în care fostul vicepreședinte al județului Iași, Victor Chirilă, a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual s-a încheiat într-o notă previzibilă pentru justiția românească: nimeni nu a fost condamnat. Faptele, spune instanța, nu mai sunt infracțiuni sau s-au prescris. Finalul vine într-un moment în care Iașul încă plătește costurile unei administrații în care contractele de promovare, „mostrele” din plicuri maro și relațiile de cumetrie au dictat regulile jocului.
O schemă clasică – anchetă începută în forță care s-a fâsâit la bară
Dosarul, cunoscut în cercurile administrative drept „Albumul”, a fost inițiat în 2015 de procurorii anticorupție, după ce în urma unui control intern s-au constatat plăți nejustificate pentru acțiuni de imagine ale Consiliului Județean. Proiecte media fără audiență, articole și clipuri plătite la suprapreț, fără documente justificative clare, au fost considerate de anchetatori drept un posibil prejudiciu de sute de mii de lei.
În luna decembrie 2014, inculpatul Chirilă Victor, având funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Iași, deși nu mai avea calitatea de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, a ajutat persoanele care făceau parte din Comisia de recepție să ateste, în mod nereal, că toate bunurile au fost primite, semnând în locul președintelui Consiliului Județean Iași și aprobând procesul verbal de recepție cantitativă și calitativă. Procesul verbal de recepție a fost semnat și de inculpata Rață – Hăpăleț Irina Mihaela, în calitate de consilier in cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași, cu o data falsă, în cuprinsul căruia s-a menționat, în mod nereal, faptul că fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucată), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a județului Iași, repere cu o valoare totală de 213.005,71 lei și – a semnat adresa prin care Direcția Proiecte si Dezvoltare Durabilă – Serviciul Proiecte și Parteneriate a înaintat Direcției Economice a Consiliului Județean Iași documentele privind plata facturii sumei de 334.800 lei, emisă de S.C. Laser Co S.R.L. Astfel, cei doi inculpați, cunoscând faptul că o parte din bunurile respective nu fuseseră livrate, au urmărit ca S.C. Laser Co S.R.L. să poată încasa, în mod nelegal, plata acestor bunuri și, totodată, să nu poată fi obligată la plata penalităților în cuantum de 0,1 % din contravaloarea serviciilor rămase de executat, pentru fiecare zi de întârziere, de la data scadenței obligațiilor asumate prin contract și până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor, penalități care curgeau de drept. Aceste activități infracționale au avut ca urmare producerea unui prejudiciu în cuantum de 213.005,71 lei județului Iași, la care se adaugă contravaloarea penalităților, rezultând un prejudiciu total în cuantum de 391.955,20 lei, prin plata nelegală a sumei respective din bugetul unității administrativ teritoriale și prin împiedicarea perceperii penalităților, precum și obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru firma respectivă.
Victor Chirilă a fost reținut în noiembrie 2015 pentru 24 de ore, alături de Rață-Hăpăleț Mihaela-Irina , Hordilă Doinița-Paula (șef serviciu), Căuș Luminița și Ilie Neculai (consultant extern).
Concluzia instanței: „Fapta nu e prevăzută de legea penală”
După aproape zece ani, Tribunalul Iași a pronunțat decizia finală în acest caz, în data de 1 august 2025. Potrivit hotărârii, Victor Chirilă a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, deoarece „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Pentru acuzația de complicitate la fals intelectual, procesul penal a fost încetat din cauza prescripției răspunderii penale. Aceeași soluție a fost aplicată și în cazul celorlalți inculpați: achitări sau încetări de proces din motive de prescripție.
Cu alte cuvinte, după ani de anchete, mii de pagini de dosar, expertize contabile și proceduri judiciare, justiția constată că faptele, chiar dacă s-au petrecut, nu mai pot fi pedepsite.
Costuri pentru stat, liniște pentru inculpați
Pe lângă faptul că nimeni nu va răspunde penal, decizia instanței lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de Consiliul Județean Iași pentru recuperarea prejudiciului.
În schimb, inculpații vor plăti câte 3.000 de lei fiecare pentru cheltuieli judiciare, o sumă simbolică raportată la dimensiunea dosarului și la banii publici vehiculați.
Până la momentul redactării acestui articol, actuala conducere a Consiliului Județean nu a emis nicio reacție oficială privind decizia instanței. Surse din interior susțin că instituția nu va ataca hotărârea, lăsând impresia că „povestea trebuie închisă”.
Decizia instanței vine într-un context în care zeci de dosare de corupție s-au închis în ultimii ani prin prescripție. Cauza principală: modificările aduse Codului penal și interpretările Curții Constituționale privind întreruperea termenelor de prescripție. Consecința este că munca anchetatorilor, uneori întinsă pe ani de zile, devine inutilă, iar inculpații scapă de răspundere.
Victor Chirilă, între timp, s-a retras din viața publică, iar dosarul său rămâne un exemplu grăitor al modului în care sistemul judiciar își sabotează propriile reguli.
Radu SEICARU
