Grupul de Lucru „Iași – Capitala Tineretului din România 2019 – 2020” alături de Consiliul Tineretului din România (CTR), structura care reprezintă tinerii și organizațiile de tineret din România la nivel național și în structurile de reprezentare internaționale de profil, atrag atenția că în 2018 statul a investit pentru activitățile destinate tinerilor echivalentul a un covrig / tânăr / an, respectiv 1,49 lei, iar investiția totală în componenta de tineret a Ministerului Tineretului și Sportului, incluzând atât activitățile pentru tineret cât și cheltuielile cu salarii, centre de tineret și de agrement și realizarea unor cercetări, ajunge abia la 20 de lei / tânăr / an.
În condițiile în care în județul Iași în ultimii cinci ani, numărul de tineri a scăzut cu 8861, de la 250169 , la 241308, scăderea procentuală fiind de -3,54%, structurile menționate au transmis adrese către prefect și către parlamentarii din județul Iași pentru a le solicita sprijinul pentru a convinge Guvernul României să acorde mai multă atenție nevoilor tinerilor, inclusiv celor din județul Iași.
Pentru 2019, Grupul de Lucru „Iași – Capitala Tineretului din România 2019-2020” și Consiliul Tineretului din România solicită ca Guvernul României să găsească resursele financiare necesare pentru a aloca măcar suma de 10 euro (46,4 lei) pentru fiecare tânăr din țara noastră în anul 2019. Acest lucru ar conduce la o creștere de 129,7% a bugetului alocat pentru acest sector, de la 102,6 milioane lei, la 235,79 milioane lei. Desigur, și acest buget ar fi neadecvat în raport cu nevoile tinerilor, dar ar reprezenta un prim pas în îndreptarea situației actuale și ar fi un semnal pozitiv dat de guvern în Anul Centenar referitor la nivelul de prioritate acordat acestui sector.
„Situația este mai mult decât alarmantă, iar asocierea simbolică a finanțării de care beneficiază un tânăr în România cu un covrig ne arată care este adevăratul nivel de implicare a autorităților centrale și a clasei politice în sprijinirea celor pe care obișnuim să-i numim „viitorul țării”. Mai mult decât atât, o bună parte din autoritățile locale, printre care și cele din Iași, conștientizează tot mai mult importanța investiției în tineri. Ori, în acest context, autoritățile centrale nu doar că nu au inițiativa firească a unor măsuri pe termen mediu și lung, ci abandonează în mod flagrant efortul de stimulare a tinerilor să rămână în România să investească în țara lor și, în final, să-și construiască viitorul acasă.” – Mircea Meriacri, Coordonatorul Grupului de Lucru „Iași – Capitala Tineretului din România 2019-2020”
Tabloul subfinanțării cronice este întregit de faptul că doar 1,97% din tinerii din România au acces la un centru de tineret finanțat de MTS, fiind alocați, în medie, 8 lei pentru fiecare dintre aceștia. În lipsa unei investiții adecvate, aceste centre nu vor putea oferi o varietate de servicii necesare tinerilor, rămânând în continuare prea puțin relevante pentru tineri.
| Repartizare 2018 – milioane lei | Propunere 2019 – milioane lei | |
| Centre de agrement | 85 | 195,2 |
| Program de centre de tineret | 0,8 | 1,8 |
| Program de cercetare socială în domeniul tineretului | 0,13 | 0,29 |
| Program de susținere a acțiunilor de tineret | 7,57 | 17,38 |
| Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți | 9,15 | 21,01 |
| TOTAL | 102,65 | 235,79 |
În total, MTS a avut în 2018 o alocare de 0,037% din PIB, din care în jur de 30%, adică 0,01% din PIB, fiind fonduri alocate pentru componenta de tineret (102,65 milioane lei).
Absurditatea nivelului de finanțare a componentei de tineret este dată și de faptul că, deși aceasta intră în competența statelor membre și nu a Uniunii Europene, totuși finanțarea alocată pentru România prin programe Erasmus+ (componenta tineret) și prin Corpul European de Solidaritate, de 11 milioane de euro în 2018, respectiv 12,5 milioane de euro în 2019, depășește de peste șase ori finanțarea alocată de Guvern pentru susținerea acțiunilor de tineret.
„În condițiile în care în ultimii 15 ani numărul tinerilor a scăzut cu aproape o treime (32,75%), de la 7.5 la 5 milioane de tineri, respectiv cu 11% în ultimii 5 ani, acest nivel de finanțare a activității de tineret este efectiv sinucigaș pentru România. Pentru a rămâne în țară, tinerii trebuie să aibă o calitate a vieții mai bună și asta înseamnă și educație și sănătate, dar și oportunități de voluntariat, de învățare în afara școlii, de petrecere a timpului liber, un cadru prin care să aibă acces la informații de interes pentru ei, consiliere, spații în care să se întâlnească și să dezvolte proiecte care să răspundă nevoilor lor și ale comunităților lor și multe altele. Dacă ne raportăm la toți tinerii și nu doar la câteva mii sau zeci de mii, ne dăm seama că statul doar se face că face ceva în acest domeniu, la nivelul actual de finanțare.” – Mihai Dragoș, Președinte CTR
Analiza pe larg a modului în care Guvernul României a finanțat sectorul de tineret în perioada 2013-2018, realizată de departamentul de politici publice din cadrul Consiliului Tineretului din România, poate fi citită pe pagina web CTR (http://ctr.ro/finantare-pentru-tineri).
Marius GAVRILESCU
