George Alexandru s-a stins din viata in aceasta dimineata. Indragitul actor implinise in noiembrie 58 de ani. Actorul George Alexandru a fost unul dintre cei mai apropiati si devotati ai Teatrului Notara si a trait tristetea faptului ca teatrul si-a suspendat activitatea, a declarat pentru Agerpres directorul Teatrului Nottara, Marilena Tepus.
“Actorul George Alexandru a fost unul dintre cei mai apropiati ai acestui teatru si dintre cei mai devotati, 30 de ani de activitate neintrerupta pe aceasta scena. Cu o saptamana inainte de a suspenda pe termen nedefinit spectacolele, a jucat in “Viata e suferinta’ Comedie de bulevard, ultima premiera in care a aparut, un spectacol care nu a avut parte decat de trei – patru reprezentatii. Din fericire, ea a fost vazuta si de critici si de presa si de spectatori chiar in inchiderea festinului nostru pe bulevard din octombrie. George Alexandru a trait tristetea faptului ca teatrul si-a suspendat activitatea pe o perioada nedefinita si se pare ca si asta i-a scurtat viata. Poate ca e bine sa intelegem din asta si din celelalte lucruri ca actorii au propria lor viata si propria lor sensibilitate peste care nu putem trece si peste care se pare ca nici ei nu pot trece oricat s-ar stradui si oricate personaje diabolice sau frumoase sau pozitive ar interpreta“, a spus Marilena Tepus.
Trupul actorului va fi depus luni, la ora 11, la Teatrul Notarra, pe scena caruia a aparut de nenumarate ori, urmand sa fie imormantat tot luni, la cimitirul Ghencea.
Nascut in Bucuresti, George Alexandru a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale, specializarea actorie. In primul an, i-a avut profesori pe Amza Pellea si Dan Micu, iar in urmatorii ani de studentie a lucrat sub indrumarea lui Gelu Colceag si Ion Cojar.
La Teatrul Nottara, George Alexandru a urcat pe scena in 1985, cand era inca student. A aparut in spectacolele semnate de Ion Cojari Alexandru Dabija (Olelie; Vanatorii, de Fanus Neagu, respectiv Scapino, de J.B.P. Molière).
Totusi, debutul pe o scena profesionista bucuresteana s-a petrecut in 1982, la Teatrul Foarte Mic, in montarea lui Cristian Hadji-Culea, Nu pot sa dorm, de Ion Brad.
La Studioul Casandra al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica I.L. Caragiale, a aparut in numeroase productii, printre care: Miorita, de Valeriu Anania, regia: Mihai Malaimare (1986); Opera de trei parale, de Bertolt Brecht, regia: Ion Cojar (1986); D’ale Carnavalului, de I.L. Caragiale, regia: Dana Dima (1986); Peer Gynt, de Henrik Ibsen, regia: Stefan Iordanescu (1985); Rosenkrantz si Guildenstern, de Tom Stoppard, regia: Radu Baiesu (1985).
Timp de doi ani, a fost in trupa Teatrului de Stat V.I. Popa din Barlad, unde a lucrat la doua spectacole semnate de Cristian Nacu (1987): Intriga si iubire, de Friedrich Schiller si Ramane pe joi, de Eugenia Busuioceanu, precum si Fluturi de noapte, de Dinu Grigorescu, regia: Bogdan Ulmu (1986).
La Teatrul Nottara a fost prezent pe afis, practic neintrerupt, din anul 1987, unde a aparut in spectacole precum True West, de Sam Shepard, regia: Alexandru Mazgareanu (2010); Jocul dragostei si al mortii, de Romain Rolland, regia: Lucian Giurchescu (2004); Capul de ratoi, de George Ciprian, regia: Razvan Dinca (2004); Romeo si Jeannette, de Jean Anouilh, regia: Claudiu Goga (2002); Titanic Vals, de Tudor Musatescu, regia: Dinu Cernescu (2002); Vino la pod, iubita mea! de Gabor Kiszely, regia: Alexandru Repan (2001); O noapte furtunoasa, de I.L.Caragiale, regia: Dan Micu (1996); Thomas Becket, de Jean Anouilh, regia: Alexandru Repan (1995); Revizorul, de N. Gogol, regia: Mircea Cornisteanu (1995).
