DNA Iași evită, pentru moment, prăbușirea unuia dintre cele mai sensibile dosare de corupție din ultimii ani. Tribunalul a refuzat să elimine din rechizitoriu referirile la presupusa șpagă de 100.000 de euro imputată lui Mircea Constantin Vlad, deși o parte importantă a probelor – interceptări și înregistrări considerate nelegale – a fost deja exclusă definitiv din anchetă. Instanța susține că acuzațiile de trafic de influență pot merge mai departe și fără aceste probe, respingând acuzațiile apărării privind „contaminarea” întregului dosar. Decizia menține în viață rechizitoriul DNA, dar pune un mare semn de întrebare asupra demonstrării acuzațiilor – cheie de către procurori. Cazul devine astfel nu doar un test pentru DNA Iași, ci și un nou semnal de alarmă privind vulnerabilitățile procedurale care pot zdruncina anchetele de corupție
Tribunalul a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul Mircea Constantin Vlad prin care acesta încerca să obțină constatarea neregularității rechizitoriului întocmit de DNA – Serviciul Teritorial Iași în celebrul dosar al presupusei mite de 100.000 de euro încasate de la o doctoriță pentru facilitarea cumpărării unui spațiu destinat amenajării unui cabinet medical.
Decizia vine după luni întregi de dispute procedurale, amânări succesive și acuzații grave privind modul în care procurorii DNA au administrat probele în acest dosar. Deși instanța a sancționat anterior ancheta prin excluderea unor interceptări și înregistrări considerate nelegale, judecătorii au concluzionat acum că aceste probleme nu afectează esența acuzațiilor formulate împotriva inculpatului.
Miza – eliminarea din rechizitoriu a referirilor la cei 100.000 de euro
Apărarea lui Mircea Constantin Vlad a încercat să demonstreze că rechizitoriul DNA continuă să fie „contaminat” de probe deja eliminate de instanță în faza de cameră preliminară. Concret, avocații au susținut că suma de 100.000 de euro, despre care procurorii afirmă că ar fi fost pretinsă și primită de inculpat de la medicul denunțător, apare în continuare în actul de sesizare al instanței, deși această concluzie ar deriva exclusiv din interceptări și înregistrări deja excluse ca nelegale. În opinia apărării, menținerea acestor pasaje ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil și ar afecta inclusiv posibilitatea inculpatului de a accesa procedura simplificată a recunoașterii învinuirii. Judecătorii nu au fost convinși.
Cum a ajuns dosarul în această situație
Dosarul a fost zguduit la finalul anului trecut de o decizie devastatoare pentru DNA Iași. Curtea de Apel a constatat nelegalitatea unei ordonanțe de delegare emise în octombrie 2024 și, în consecință, a dispus excluderea mai multor probe-cheie din anchetă, printre care înregistrări ambientale audio-video realizate de un colaborator cu identitate reală, procese-verbale de redare a convorbirilor, documente întocmite de DGA și suporturi media folosite în anchetă.
Instanța a stabilit atunci că respectivele probe au fost obținute cu încălcarea legii și a dispus eliminarea lor fizică din dosar. Lovitura nu a fost deloc una minoră. În multe dosare de corupție, interceptările și înregistrările ambientale reprezintă coloana vertebrală a acuzațiilor. Eliminarea lor ridică inevitabil întrebări privind soliditatea întregului dosar. Totuși, Curtea de Apel a permis DNA să remedieze rechizitoriul și să mențină trimiterea în judecată.
DNA a „cenzurat” rechizitoriul, dar a păstrat acuzațiile
Pentru a respecta decizia instanței, procurorii DNA au revenit asupra rechizitoriului și au eliminat pasajele care făceau trimitere directă la probele excluse. Apărarea a susținut însă că procurorii au făcut doar o cosmetizare superficială, respectiv au acoperit fragmentele problematice, dar au păstrat intactă povestea factuală a acuzațiilor. Cu alte cuvinte, chiar dacă interceptările au dispărut, concluziile rezultate din ele ar fi rămas în picioare.
Curtea de Apel a respins însă această interpretare încă din ianuarie 2026, iar acum Tribunalul a reiterat aceeași idee, respectiv excluderea unor probe nu înseamnă automat și dispariția faptelor reținute în sarcina inculpatului. Judecătorii au subliniat că acuzația de trafic de influență se bazează și pe alte mijloace de probă rămase valide în dosar și că nu există indicii că întregul material probator ar fi fost „contaminat”.
„Nu există temei legal pentru o nouă modificare a rechizitoriului”
În motivarea soluției pronunțate în cursul acestei săptămâni, instanța arată clar că toate aceste argumente au fost deja analizate și tranșate definitiv în procedura de cameră preliminară. Judecătorii au remarcat că inculpatul încearcă practic să redeschidă o discuție procedurală deja epuizată.
„Excluderea probelor nu înlătură în mod implicit și automat baza factuală a acuzațiilor”, se arată în hotărâre.
Mai mult, instanța consideră că solicitarea formulată acum de apărare nu are niciun temei nou care să justifice o reapreciere a situației. Magistrații au fost categorici, susținând că remedierea rechizitoriului s-a realizat legal și complet în faza de cameră preliminară, iar o nouă „rescriere” a actului de sesizare în timpul judecății nu este posibilă.
Deși DNA a câștigat această etapă procedurală, dosarul rămâne departe de a fi unul lipsit de probleme. Excluderea unor probe importante dintr-o anchetă de corupție ridică inevitabil semne de întrebare privind forța demonstrației procurorilor în faza de judecată pe fond.
Instanța a precizat explicit că problema dacă acuzațiile mai sunt sau nu susținute suficient de probe este o chestiune ce ține de fondul cauzei și urmează să fie analizată în continuare. Cu alte cuvinte, faptul că rechizitoriul rămâne valabil nu înseamnă automat că DNA va obține și o condamnare.
Un dosar cu implicații sensibile
Potrivit anchetatorilor, Mircea Constantin Vlad ar fi pretins și primit de la o doctoriță suma de 100.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Primăriei și persoane cu influență din sistemul medical, astfel încât femeia să poată cumpăra un spațiu pentru amenajarea unui cabinet medical. Acuzația vizează trafic de influență, una dintre infracțiunile clasice investigate de DNA.
Dosarul scoate însă la iveală și o altă realitate incomodă pentru sistemul judiciar, și anume vulnerabilitatea anchetelor atunci când procedurile operative nu sunt respectate riguros. Decizia Curții de Apel prin care au fost excluse interceptările reprezintă un avertisment sever pentru procurori și structurile de suport tehnic implicate în anchete. În ultimii ani, tot mai multe dosare de corupție au fost afectate de probleme procedurale privind autorizările, delegările sau modalitatea de administrare a probelor. În acest caz, instanța a ales să salveze rechizitoriul și să permită continuarea procesului. Rămâne însă de văzut dacă probele rămase în picioare vor fi suficiente pentru a susține acuzația privind presupusa mită de 100.000 de euro.
