Ropharma încearcă din nou să îngroape Smârdanul în betoane. După eșecul proiectului Hi Park și după două incendii toxice despre care presa locală a scris că au fost tratate cu discreție convenabilă, compania revine la Primăria Iași cu o nouă schemă imobiliară: două blocuri de 10 etaje, ce s-ar dori a fi ridicate în spatele depozitului de medicamente de pe strada Smârdan. De data aceasta, proiectul a fost respins de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Nu pentru că administrația ar fi descoperit brusc urbanismul responsabil, ci pentru că dimensiunea și agresivitatea intervenției au devenit imposibil de cosmetizat în limbajul birocratic al unui PUZ.
Planul urbanistic zonal propus de Ropharma vizează transformarea unei zone industriale într-un nou pol de profit imobiliar. Patru clădiri existente — ateliere, spații administrative și depozite — ar urma să fie demolate pentru a face loc unor turnuri rezidențiale conectate printr-un corp de legătură. În documentație apare inclusiv posibilitatea unui regim de înălțime de până la 14 etaje, chiar dacă în randările prezentate public blocurile figurează cu „doar” 10 niveluri.
Ca în aproape fiecare proiect imobiliar controversat din Iași, dezvoltatorul își ambalează investiția într-un discurs despre „revitalizare urbană” și „funcțiuni mixte”. Tradus din limbajul de lemn al PUZ-urilor: halele devin apartamente scumpe, spațiile industriale dispar, iar cartierul este împins într-o nouă etapă de densificare accelerată. Ropharma susține că imobilele industriale „nu se mai aliniază cu zona”, întrucât în jur au apărut deja alte proiecte rezidențiale. Cu alte cuvinte, fiecare nou bloc devine justificarea pentru următorul.
În documentație apar și formulele standard de PR urbanistic – spații verzi „ornamentale”, grădini de fațadă și minimum 15% suprafață plantată. Procente bune pentru broșuri de marketing, insuficiente pentru un cartier sufocat de trafic, șantiere și presiune imobiliară. În realitate, astfel de proiecte produc aceeași rețetă cunoscută – mai multe apartamente, mai multe mașini, infrastructură rămasă în urmă și profit privat construit pe derogări urbanistice.
Sub eticheta de „zonă mixtă”, PUZ-ul deschide larg poarta pentru locuințe colective, spații comerciale, birouri, sedii de firme și servicii. Adică exact modelul care a transformat mari părți din Iași într-un puzzle de blocuri lipite unele de altele, aprobate etapizat, prin excepții și reinterpretări succesive ale regulamentelor urbane.
Respins momentan de Comisia Monumentelor, proiectul Ropharma nu este încă mort. În Iași, istoria recentă arată că multe investiții contestate revin pe circuit după mici ajustări, noi avize și negocieri administrative purtate departe de ochii publicului. Iar când dezvoltatorii vorbesc despre „revitalizare”, locuitorii din zonă au învățat deja să traducă asta prin mai puțin spațiu urban pentru comunitate și mai multă presiune pentru orașul construit la metru pătrat de profit.
