Gafa Agent Green! Arhiducele Dominic de Habsburg, artizanul distrugerii conacului de la Poieni, invitat de onoare la Gala Curaj

0
78

Agent Green organizeaza pe 3 iunie începând cu ora 19 la Ateneul Român un eveniment de marca pentru a celebra împreună curajul de a trăi liberi de măști și frici. Curajul de a manifesta darul unic pe care fiecare om îl are în folosul întregii societăți. Celebrarea se intitulează ”Gala Curaj”, în cadrul căreia se vor acorda 10 premii onorifice pentru eroi din fața și din spatele reflectoarelor  – 10 eroi care au învățat să spună NU atunci când trebuie să spună NU, și să facă ceea ce le face inima să cânte, încălzind mai departe și alte inimi cu darul lor. 10 eroi care vin să ne hrănească speranța că fiecare dintre noi este important pentru a construi lumea mai bună, lumea la care visăm de o veșnicie.

 Amalia Enache de la PRO TV va fi maestră de ceremonii alături de Gabriel Păun, fondatorul Agent Green și inițiatorul galei curaj. Premiații sunt persoane sau grupuri de persoane apolitice, care au dat dovadă consecventă de curaj prin acțiunile sau prin munca lor, eforturi menite să contribuie la o lume mai tolerantă, mai etică, mai incluzivă, mai empatică, mai integră. Premiații sunt oameni care inspiră schimbare pozitivă atât la scara locală cât și națională. Persoane care au dovedit pasiune pentru menirea lor, menținută în timp în ciuda obstacolelor, sacrificiilor și eforturilor, dincolo de limita orelor de lucru oficiale și, mai ales, dincolo de retribuție. Aceștia provin din următoarele domenii: artă, educație, cultură, drepturile omului, drepturiile etniilor, jurnalism, sănătate, justiție, activism civic, drepturile mediului și ale animalelor.

  Premiile onorifice constau în momente muzicale, susținute de Ansamblul Violoncellissimo, precum și câte o lucrare realizată de artistul Dan Perjovschi, ambele dedicate fiecărui premiat în parte.

  Fiecare premiat va fi omagiat de personalități distincte care împărtășesc aceleași valori, după cum urmează:

  1. Premiul Curaj conferit pentru drepturile etniilor” se va acorda actriței Alina Șerban a cărei laudatio va fi susținut de regizorul Cristian Mungiu.
  2. Premiul Curaj conferit pentru adevărul dezbrăcat” în domeniul jurnalismului de mediu se va acorda jurnalistei Ramona Țintea a cărei laudatio va fi susținut de scriitorul Alex Donovici.
  3. Premiul Curaj conferit pentru educație” se va acorda profesorului Gheorghe Moga. Laudatio va fi susținut de Oniche Elena Isabela.
  4. Premiul Curaj conferit pentru spiritul civic” se va acorda activistei Angi Șerban. Laudatio va fi susținut de Diana Maria Voicu și fostul judecător Cristi Dănileț, militant pentru educaţia juridică a cetăţenilor, independenţa justiției şi responsabilitate publică.
  5. Premiul Curaj conferit pentru prognoze meteo locale care salvează vieți” se va acorda geografului Mihai Bălan. Laudatio va fi susținut de prof. dr. univ. habil Marcel Mîndrescu.
  6. Premiul Curaj pentru științele naturii” acordat post-mortem lui Marcian Bleahu, naturalist, geolog, explorator, politician, scriitor și speolog. Premiul va fi acceptat de Simona Bleahu, iar laudatio va fi susținut de prof. dr. Cătălin Tănase, membru corespondent al Academiei Române, Președintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
  7. Premiul Curaj pentru pace, cooperare și anti fanatism” va fi acordat poetului Radu Vancu. Laudatio va fi susținut de maestrul Gabriel Bebeșelea, Dirijor Principal al Filarmonicii “George Enescu” din București și Director Artistic al ansamblului si al Festivalului Musica Ricercata.
  8. Premiul Curaj conferit pentru drepturile omului” se va acorda Teodorei Roseti și lui Florin Buhuceanu. Laudatio va fi susținut de sociologul Victor Ciobotaru.
  9. Premiul Curaj conferit pentru drepturile animalelor” se va acorda doamnei Cristina Lapis, fondatoarea Asociației Milioane de Prieteni și directoare a sanctuarului de urși ”Libearty”. Laudatio va fi realizat de Alteța Sa Arhiducele Dominic de Habsburg și susținut de Alexandru Prișcu, director la Castelul Bran.
  10. Premiul Curaj pentru pădure” se va acorda lui Ștefan Neagu, cercetător și doctor în silvicultură. Laudatio va fi susținut de jurnalistul Alex Nedea / Recorder..

Premiații și cei care îi omagiază vor fi disponibili pentru o întâlnire cu presa în foyer-ul Ateneului Român, cu 40 de minute înainte de începerea oficială a galei.
Accesul la ”Gala Curaj” este gratuit și se va face doar pe bază de bilete emise de bilete.ro la adresa https://www.bilete.ro/gala-curaj
Organizatoarea galei este Asociaţia Agent Green, organizație pentru protecția mediului înconjurător care aniversează anul acesta 15 ani de la înființare.

Dominic de Habsburg si distrugerea conacului de la Poieni

Dupa cum s- vazut, printre invitatii de onoare la acest eveniment dedicat ceor care pun umarul la a construi o lume mai buna se afla si un personaj care a pus umarul la demolarea unei lumi a elegantei, rafinamentului si onoarei. Este vorba despre Dominic de Habsburg, care are titlurile de arhiduce al Austriei și duce de Toscana, proprietar al castelului Bran si al conacului de la Poieni, judetul Iasi, pe care l-a distrus cu premeditare in anul 2008. Dominic de Habsburg a moștenit castelul Bran de la mama sa, principesa Ileana a României, care îl primise, la rândul ei, de la mama sa, Regina Maria. Aceasta din urmă intrase în posesia castelului în 1920, când oficialitățile din Brașov i l-au donat, în semn de recunoștință pentru rolul avut de regină în înfăptuirea Marii Unirii din 1918.
Castelul Bran a fost naționalizat de statul comunist în 1948, astfel că de-abia după Revoluția din 1989 a fost posibilă retrocedarea acestuia, decisă de justiție în 2006. Cu toate acestea, castelul Bran a mai fost administrat trei ani de statul român, prin ministerul Culturii. De-abia la 1 iunie 2009, acesta a revenit moștenitorilor principesei Ileana, arhiducele Dominic de Habsburg, arhiducesa Maria Magdalena Holzhausen și arhiducesa Elisabeta Sandhofer.
Dominic de Habsburg a mai revendicat o proprietate în România, care aparținuse mamei sale. Este vorba despre conacul de la Poieni, aflat în comuna Schitu Duca, din județul Iași, care i-a fost retrocedat în 2008, la doi ani după ce câștigase în instanță castelul Bran. Dominic de Habsburg a primit proprietatea de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, instituție din cadrul ministerului Culturii, care a administrat până în 2008 conacul aflat pe lista monumentelor istorice.

Ce a urmat după retrocedare, este de neimaginat. S-au spart pereţii, s-a distrus gardul, au fost tăiaţi copacii din curte, a dispărut până şi acoperişul clădirii. În urmă cu câţiva ani, a avut loc şi un accident terminat tragic, un localnic venit la furat de cărămizi murind strivit de un perete care a căzut peste el. Ani de zile, nimeni nu a plătit nicio taxă pentru teren şi clădiri. După cinci ani de la retrocedare, moştenitorii conacului de la Poieni au solicitat un aviz din partea DJCC pentru a putea scoate la vânzare clădirea. Avizul a fost emis, dar nu s-au găsit cumpărători. La vremea respectivă, preţul solicitat a fost de 220.000 de euro, mult prea mare pentru ceea ce mai rămăsese din clădire. Tot în 2013, DJC s-a autosesizat asupra stării de degradare a monumentului istoric, făcând o plăngere la Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

În sesizare se menţiona că proprietarii nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale, nu au asigurat întreţinerea şi paza corespunzătoare a imobilului, care au fost supus furturilor şi vandalizării, ajungând în scurt timp o ruină. Procurorii care au instrumentat cazul, la acel moment, au dispus neînceperea urmăririi penale şi sancţionarea doar cu amendă a proprietarilor. În 2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a dispus admiterea plângerii formulate de DJC Iaşi şi restituirea cauzei către Serviciul de Investigaţii Criminale din IPJ Iaşi în vederea începerii urmăririi penale.

Potrivit anchetatorilor care au instrumentat acest dosar, persoanele cercetate şi trimise în judecată au fost audiate prin asistenţă juridică internaţională, fiul Principesei Ileana având domiciliul în străinătate.

In cursul acestui an, nepotul regelui Ferdinand, arhiducele Dominic de Habsburg, a fost absolvit de orice răspundere în cazul conacului de la Poieni. Iertat anul trecut de răspunderea penală, Dominic de Habsburg a fost scutit acum şi de cea civilă, dosarul în care i se imputau 10 milioane lei ca daune fiind închis. Ambele sentinţe au pornit de la aceeaşi decizie adoptată de CCR în mai 2022.

Conacul de la Poieni, prima moşie cumpărată de Carol I în Moldova

Domeniul de la Poieni deţinut de familia regală de Habsburg se întinde pe o suprafaţă de 4,4 hectare de teren. Aici se aflau patru corpuri de clădire care au aparţinut principesei Ilieana a României, fiica Regelui Ferdinand I. Conacul a fost, de altfel, prima moşie cumpărată de Carol I în Moldova, după 1866. Proprietatea a jucat un rol important în istorie, în Primul Război Mondial. Când a avut loc refugiul de la Iaşi, iar iernile erau cumplite, la ordinul Regelui Ferdinand, încălzirea populaţiei se făcea cu lemnul de pe această moşie. Confiscate de comunişti după 1947, imobilele au ajuns în proprietatea Spitalului Sfânta Maria. Aici a funcţionat o secţie medicală pentru copii cu dizabilităţi şi un preventoriu TBC.

Aida POPA

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here