Raluca Andreea Mocanu, funcționarul din Primăria Iași trimis în judecată în dosarul Veranda, a deschis proces împotriva municipalității. De această dată, lupta se poartă în contencios administrativ, iar miza este însăși baza legală pe care administrația s-a sprijinit pentru suspendarea raporturilor sale de serviciu.
Tribunalul Iași a decis, la începutul acestei săptămâni, să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate ridicată de Raluca Andreea Mocanu într-un proces în care îi are ca pârâți pe Primarul Municipiului Iași și UAT Municipiul Iași.
Dosarul, înregistrat sub nr. 5890/99/2025, are ca obiect „obligare emitere act administrativ”. Instanța a dispus, în aceeași zi, suspendarea judecății până când Curtea Constituțională se va pronunța asupra excepției. Următoarea verificare a stadiului suspendării este programată pentru 29 martie 2027.
Miza juridică nu este una minoră
Mocanu contestă constituționalitatea art. 513 alin. (1) lit. l) și art. 513 alin. (4) din Codul administrativ, în raport cu mai multe prevederi constituționale, între care cele privind statul de drept, egalitatea în drepturi, accesul la justiție, dreptul de proprietate și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Cu alte cuvinte, funcționarul public contestă chiar mecanismul administrativ care intervine atunci când un funcționar este trimis în judecată pentru anumite categorii de infracțiuni. Iar aici apare conexiunea explozivă cu dosarul Veranda.
De la dosarul penal la procesul împotriva Primăriei
Raluca Andreea Mocanu figurează în dosarul Veranda încă din faza în care anchetatorii au pus sub lupă modul în care au fost emise autorizații de construire și certificate de urbanism în municipiul Iași.
În 2023, la momentul începerii anchetei în Dosarul Veranda, Raluca Andreea Mocanu era director al Serviciului Urbanism și fost arhitect-șef al municipiului. Ulterior, în materialele despre dosarul trimis în judecată în 2024, Mocanu apare nominal între inculpați. Potrivit relatărilor despre rechizitoriu, ancheta privea, între altele, emiterea unor autorizații de construire considerate ilegale de procurori și modul în care administrația locală ar fi permis dezvoltarea unor proiecte imobiliare
În septembrie 2024, Curtea de Apel Iași a desființat acte importante ale urmăririi penale, inclusiv pe considerente privind competența DIICOT. În iunie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația DIICOT, menținând soluția instanței ieșene. Și tocmai aici începe noua bătălie.
O funcționară acuzată în Veranda cere acum socoteală administrației
Procesul deschis de Andreea Mocanu este important tocmai pentru că schimbă raportul dintre funcționar și instituție. În dosarul penal, administrația era instituția în care aceasta își desfășura activitatea. În contenciosul administrativ, Primăria Iași și primarul devin pârâți. Nu mai este vorba doar despre ce au susținut procurorii în dosarul Veranda. Este vorba despre legalitatea măsurilor administrative care au afectat raportul de serviciu al funcționarului. Iar Tribunalul Iași a considerat suficient de serioasă problema de constituționalitate ridicată de Mocanu pentru a sesiza CCR. Instanța nu a declarat neconstituționale prevederile atacate. A făcut un pas procedural: a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și a suspendat judecata procesului până la soluționarea excepției.
“Veranda“, un dosar cu extindere
În spațiul public, dosarul Veranda a fost prezentat drept una dintre cele mai ample anchete privind relația dintre administrația ieșeană și mediul imobiliar.
În 2024, procurorii DIICOT au trimis în judecată mai multe persoane, între care primarul Mihai Chirica, funcționari din Primăria Iași și persoane asociate dezvoltatorului Cristin Zămosteanu. Potrivit procurorilor, investigația privea, între altele, presupusa emitere ilegală a unor autorizații de construire. Numărul persoanelor asociate dosarului a variat însă în diferite etape, ajungând la cifra record de 50 de inculpați.
