Palatul Braunstein, la un pas sa fie distrus de cutremur. De frica, oamenii au sarit pe geam sau au suferit atacuri de panica in locuinte

0
63

Mai multe cladiri de patrimoniu din Iasi au fost avariate, ce-i drept intr-o proportie neainsemnata, fiind afectate doar fatadele si balcoanele care au cazut in strada, cum este cazul Palatului Braunstein, acolo unde, lucratorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au intervenit pentru remedierea situatiei si indepartarea tencuielii care ar fi pus in pericol trecatorii.braunstein-cutremur-3braunstein-cutremur-1braunstein-cutremur

In urma cutremurului, ISU Iasi a intervenit in cateva situatii mai deosebite in Municipiul Iasi (un tanar a sarit pe geam de la parter, suferind o fractura; o femeie in varsta s-a accidentat in locuinta din cauza panicii; a fost securizata zona Palatului Braunstein, din Piata Unirii, in urma unor caderi de tencuiala ). Au fost si in jur de alte 12 interventii ale Serviciului de Ambulanta Judetean, pe fondul unor atacuri de panica ale unor persoane, gestionate fara probleme”, a anuntat prefectul Iasului, Marian Grigoras.

Primaria Iasi nu a exprimat inca un bilant al distrugerilor provocate de cutremur, sau al interventiilor din aceasta dimineata.

Potrivit ultimului anunt facut de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, magnitudinea cutremurului care a avut loc dimineaţă, în jurul orei 2:11, în zona Vrancea a fost revizuită la 5,3, dup ace, imediat dupa cutremur au anuntat ca magnitudinea a fost de 5,6.

Potrivit USGS, seismul s-a produs la orele 02.11, la şapte kilometri vest de comuna Nereju, judeţul Vrancea, la o adâncime de 88,3 kilometri.

Seismul cu magnitudinea de 5,3, care s-a produs în noaptea de 24 septembrie, a fost ”destul de semnificativ ca magnitudine” şi a avut un mecanism destul de ciudat, a declarat directorul general al Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu.

Potrivit acestuia, cutremurul a avut efecte către nord-estul şi estul României, ceea ce indică o rupere a faliei către această direcţie. De aceea s-a resimţit destul de puternic la sol în Bârlad, Iaşi, Vaslui.

Seismul a avut un mecanism similar cu cel de-al doilea cutremur major din 1990, cel cu magnitudinea de 6,9. ”Este însă un cutremur de adâncime, destul de semnificativ ca magnitudine. La ora 2:45 este posibil să se fi produs o replică. A fost înregistrat un seism de 2,7, la o adâncime de 76 de kilometri, dar încă se analizează dacă cele două fenomene au legătură”, a afirmat Constantin Ionescu.

În continuare, directorul general INFP precizează că seismele la adâncimi mari nu au replici multe, iar pentru a produce pagube semnificative ar trebui să aibă o magnitudine mult mai mare decât cel din noaptea de 24 septembrie, care a avut o magnitudine de 5,3.

E adevărat că, spre deosebire de cutremurele de suprafaţă, unde pagubele se pot produce la magnitudini mai mici, seismele care se produc la adâncimi mari au o arie mult mai largă de distrugere, în cazul în care sunt suficient de puternice, a explicat specialistul.

Măsurătorile Institutului arată că în Republica Moldova cutremurul s-a simţit mai puternic în sud, în zona Leova-Giugiuleşti.

Cel mai mare cutremur din acest an, din România, s-a înregistrat sâmbătă dimineaţa, la ora 2:11, a avut 5,3 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a produs în zona seismică Vrancea la adâncimea de 91,6 km.

Radu SEICARU

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here