Turul Marilor Tunuri – Iaşi. “Reţeta” distrugerii industriei locale

0
50

Trei ore, șase ”obiective”, discuții și propuneri pentru o a doua ediție a Turului Marilor Tunuri de la Iași. Voluntarii România Curată au organizat, astăzi, o excursie în care au fost prezentate poveștile cu sfârșit trist ale unor fabrici emblemă ale orașului.

Decăderea lor, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri din țară, este legată de interesele imobiliare, indiferența politicienilor și lipsa de reacția sau, mai rău, implicarea autorităților în distrugere.

Pe lângă prezentările legate de fostele repere industriale ale Iașului, ghizii România Curată au spicuit în fața auditoriului file din dosarele DNA în care se regăsesc numele unor politicieni de vârf ai Iașului: Gheorghe Nichita și Cristian Adomniței.

Povestea teilor tăiați nu a fost nici ea lăsată deoparte, mai ales că Primăria Iași, prin edilul Mihai Chirica, a garantat că, în condițiile în care vremea o va permite, arborii vor fi replantați în centrul orașului.Daraban

Pentru Turul Tunurilor de la Iași, ghizi au fost jurnaliștii Nelu Păunescu, Ștefan Daraban, Ionuț Benea și, nu în ultimul rând, profesorul și scriitorul Liviu Antonesei. Departe de a fi monologuri, fiecare prezentare de ”obiectiv” a fost însoțită de scurte dezbateri și sesiuni de întrebări ce au venit din partea participanților, de altfel prezenți în număr însemnat.

Fabricile și uzinele Iașului, transformate în moloz sub puterea intereselor financiare și a corupției

În prima parte, Turul Marilor Tunuri de la Iași a pus pe harta orașului ”obiective” ce și-au găsit sfârșitul în zodia intereselor imobiliare și corupției.

Nelu Păunescu, jurnalist la Evenimentul Regional al Moldovei a prezentat cum au fost ”răpuse” Fabrica de bere din Păcurari şi Fabrica de Țigarete. Prima dintre ele, avea o istorie de peste 200 de ani. Astăzi, ”turiștii” România Curată au văzut un peisaj dezolant, mai ales în cazul Fabricii Teren. Un teren viran, năpădit de buruieni și care nu mai păstrează aproape nimic din ceea ce au însemnat două secole de industrie a berii ieșene.

Ghidul Nelu Păunescu, la întrebarea unuia dintre membrii grupului, a precizat că, din fosta fabrică din Păcurari, a rămas, în virtutea inerției, un beci care este și monument istoric.

În discursul său, jurnalistul a vorbit despre felul în care berea ieșeană s-a făcut praf în urma privatizării și a vânzărilor ulterioare de active.

Același vorbitor a făcut și prezentările pentru Fabrica de Țigarete, el amintind că industria națională a tutunului a fost considerată la un moment dat de interes național. Însă, numai interesul național nu a avut întâietate în ”aranjarea” destinului fabricii ieșene. După Revoluție, aceasta avea 300 de angajați și dotări de ultimă oră, performante, pentru care statul plătise bani grei.

Nelu Păunescu a precizat celor prezenți că declinul industriei de țigarete ieșene a început după ce pachetul majoritar de acțiuni al Societății Naționale a Tutunului (din care făcea parte și fabrica de la Iași) a fost cumpărat de omul de afaceri Ioan Niculae. Au urmat disponibilizări, vânzarea instalațiilor, și distrugerea clădirilor.nelu-fabrica-de-bere-1000

Astăzi, în cadrul vizitei, turiștii România Curată, au văzut gradul de degradare, din tot ansamblu de imobile ale Fabricii de Țigarete de la Iași, rămânând neatinsă doar clădirea Depozitului de tutun. Aceasta a fost salvată de la dărâmare de trecerea ei în grija Complexului Național Muzeal ”Moldova”.

Uzina Nicolina a fost următoarea pe lista obiectivelor marilor tunuri ieșene. În fața porții  care,  în urmă cu 15 ani, era trecută, zilnic, de peste 4000 de angajați, jurnalistul Ștefan Daraban a prezentat crâmpeie din povestea fabricii cu peste un secol de istorie.

Din veritabilul complex industrial, întins pe o suprafață de teren de peste 35 de hectare, au rămas în picioare doar două clădiri, și ele cu un viitor incert.

În acest context, participanții, în dialogul iscat, au reclamat lipsa de interes a autorităților statului și a administrației locale de a regândi rolul unor edificii care au făcut parte din patrimoniul arheologic industrial al orașului.

Profesorul Liviu Antonesei, concluzionând prima parte a turului ieșean, a spus că se poate vorbi de ”o rețetă” a distrugerii industriei locale și care e valabilă la nivel național: an cu profit, apoi, pierderi, inevitabilul fliment și vânzări dubioase pe sume infime pentru profituri ulterioare.

Alți participanți au indicat oportunitatea folosirii de fonduri europene pentru reabilitarea clădirilor rămase în picioare, numai că un astfel de plan, au susținut aceleași voci, necesită implicarea factorilor de răspundere. Au fost date exemple din Belgia, Franța și Polonia unde unor foste fabrici, uzine li s-au găsit alte roluri, scopuri: de la muzee, la săli de concerte și de evenimente.

Nu în ultimul rând, a fost subliniată pierderea, dispariția a mii de locuri de muncă.

Povestea teilor tăiați și dosarele DNA ale aleșilor locali de la Iași

În Turul Marilor Tunuri ieșene nu putea fi ocolit ”genocidul” teilor. Profesorul Liviu Antonesei a inclus în prezentarea sa trimiteri la abuzurile administrației locale care, înaintea tăierii arborilor în 2013, nu i-a consultat pe ieșeni.

Ghidul a scos în evidență faptul că acțiunea de atunci a Primăriei a avut, totuşi, un efect benefic pentru comunitate, și anume, apariția grupurilor civice care să monitorizeze și să lupte împotriva eventualelor abuzuri ale administrației.

antonesei

În discursul susținut, Liviu Antonesei a oferit trimiteri și la alte tentative de distrugere a parcurilor din Iași. A fost amintit Parcul Expoziției cu marcările abuzive de arbori, dar și planul de distrugere a Parcului din fața Teatrului Național ”Vasile Alecsandri” pentru a face loc unei parcări subterane.

Desigur, din precizările făcute nu au lipsit trimiteri către cei care au girat cu semnătura și încuviințarea tăierea teilor din centrul orașului. În special, a fost evocat primarul suspendat, Gheorghe Nichita.

Benea

Despre dosarele pe care i le-au întocmit procurorii DNA a vorbit jurnalistul Ionuț Benea. El a trecut în revistă acuzele că edilul suspendat s-a folosit, între altele, de polițiștii locali pentru a-și urmări amanta, în țară și străinătate.

Același vorbitor a făcut referiri la posibilitatea apariției și a altor dosare pe numele lui Gheorghe Nichita. Cea mai recentă anchetă este legată de cele 10 procente din valoarea unui contract cu finanțare europeană, bani care ar fi trebuit să vină inclusiv din partea șefului UTI, Tiberiu Urdăreanu.

Același jurnalist, Ionuț Benea, a vorbit despre problemele cu justiția ale președintelui suspendat al Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței. Ghidul a spus că, deși asupra alesului local planează prezumția de nevinovăție, faptele descoperite de procurorii DNA îl încriminează. Este vorba de tăinuirea unor fapte și de implicarea lui Adomniței în plata unor sume din conturile CJ pentru realizarea unor broșuri de promovare a imaginii județului care, în final, s-au dovedit a nu fi editate.

În context, în fața auditoriului, a fost subliniat faptul că procurorii DNA au mai făcut percheziții la sediul Consiliului Județean Iași pe o altă temă, dar care îl are în atenție pe același Cristian Adomniței. Ancheta vizează proiecte europene cu finanțări consistente privind managementul deșeurilor și achiziționarea de autoutilitare pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași.

Față de cele prezentate au fost numeroase întrebări. În final, participanții au apreciat desfășurarea turului ieșean organizat de România Curată cu sublinierea că ar fi utile și alte trasee care să cuprindă obiective și evenimente ce țin de implicarea cetățenilor în promovarea spiritului civic și atitudinii corecte în fața actelor de corupție.

Sursa: Romania Curata

Citeşte şi: Turul Marilor Tunuri – Iaşi. “Reţeta” distrugerii industriei locale (tur virtual)

 

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

− 3 = 1