Alerta la Palatul Culturii, dupa 2 ani de la receptia lucrarilor de 30 milioane euro! Probleme tehnice pana in ultima zi de garantie

0
62

Iasicon pare a fi firma ideala pentru peticirea monumentelor istorice. La doi ani de la receptionarea lucrarilor de la Palatul Culturii, firma lui Titel Sinescu inca mai repara greseli de proiectare si executie. Asa cum se vede si din imaginile surprinse ieri de reporterii AgoraPress, holul central al Palatului a fost imbracat din nou in schele, pentru remedierea unor fisuri care au aparut la nivelul ornamentelor.

Ingrijorator este faptul ca astfel de probleme tehnice s-au succedat pe tot parcursul celor doi ani de la receptia lucrarilor de restaurare si consolidare a palatului, semn al unei deficitare proiectari si executii. Numai departe, in cursul anului trecut, peretii, pardoselile si planseuri ale palatului au inceput sa prezinte fisuri. Cauza ar fi fost o proiectare proastă care nu a vizat intervenţii la fundaţii, pereţii palatului suportând o încărcătură nepermis de mare.

Fisurile au aparut atât pe faţada clădirii cât şi la interior, una din cauzele expuse de experti fiind sistemele de pivniţe de pe vremea domnitorului Vasile Lupu, pivniţe scoase la lumină de către constructori, dar ignorate din punctul de vedere al structurii.

Fata de aceasta situatie care denota o ignoranta grava a factorilor implicati, proiectantul s-a ascuns dupa documente, iar administratorul palatului a sustinut ca nu exista probleme de structura.

Punct final al perioadei de garantie

Palatul Culturii din Iaşi a fost deschis publicului, partial, începând cu luna aprilie 2015, după aproape opt ani de la demararea lucrărilor de reparare şi reconsolidare. Reprezentanţii Ministerului Culturii au precizat că recepţia la terminarea lucrărilor la Palatul Culturii Iaşi a fost efectuată la 4 februarie 2016, de Comisia de recepţie alcătuită din reprezentanţii investitorului, beneficiarului direct, Poliţiei Iaşi, Inspectoratului Judeţean în Construcţii Iaşi şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Iaşi şi cu participarea reprezentanţilor proiectantului, constructorului şi Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi, iar perioada de garantie este de 2 ani.

Lucrările care se fac în holul central al Palatului Culturii sunt executate de firma Iasicon și sunt vizate remedieri superficiale ale zonelor cu exfolieri apărute la  stucatura bolții Holului Central. Lucrările sunt executate în perioada de garanție pe cheltuiala constructorului și acestea nu vizează fisuri la elementele structurii de rezistență. Având în vedere înălțimea mare la care trebuie făcute lucrările, a fost necesară ridicarea schelei din mijlocul Holului Central”, a declarat inginerul Tiberiu Makkai Popa, facand referire la lucrarile care se efectueaza in prezent in holul central al palatului.

Practic, de maine, orice problema tehnica ce va aparea in urma lucrarilor effectuate de Iasicon va trebuie suportata din cu totul alte fonduri decat din buzunarul constructorului. Din nefericire, in conditiile in care pe toata perioada de garantie, structura palatului a acuzat nenumarate interventii de urgenta, este putin probabil ca aceste probleme nu vor intarzia sa apara cat de curand. Valoarea lucrărilor efectuate la Palatul Culturii de către firma Iasicon a atins suma de 134.477.935 lei, cu TVA.

Istoricul unui palat cotropit de interese

Palatul Culturii, efigie a municipiului Iaşi, a fost dat în folosinţă în 1925. Construit în stil neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, lucrările la Palat s-au desfăşurat pe parcursul a două decenii. Palatul Culturii se înalţă peste ruinele curţilor domneşti medievale, atestate documentar în 1434. De asemenea, au fost folosite, parţial, şi temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) şi demantelat în 1904. Monumentul are 298 de încăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 metri pătraţi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul a slujit drept cazarmă a trupelor germane şi, ulterior, sovietice. Clădirea a servit ca Palat de Justiţie până în 1955, an în care a fost destinat găzduirii uneia uneia dintre cele mai importante instituţii culturale din ţară, reunite sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal Moldova din Iaşi. Construcţia, concepută fără rosturi şi cu două sisteme constructive, a avut nevoie, după numai 16 ani de la darea sa în folosinţă, de unele lucrări de consolidare, în 1938, care au fost continuate după cutremurul din 1940. Degradările s-au accentuat după cutremurul din 1986, când au apărut fisuri şi crăpături, dar şi deteriorări pe importante suprafeţe din pereţi, tavane şi la nivelul elementelor ornamentale.

Radu SEICARU

 

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

− 5 = 1