Apel disperat pe Facebook al unui membru de bază al Trupei Divertis!

0
51

Florin Constantin locuia în blocul de pe strada Văscăuțeanu din Iași în care a avut loc explozia cauzată de acumularea de gaze. Florin Constantin povestește pe rețeaua de socializare cum sunt purtate pe drumuri victimele exploziei. Vorbește despre birocrație, lipsă de informații, comisii care se plimbă pe la locul accidentului, umilință din partea autorităților.
Redăm, mai jos, mesajul integral al lui Florin Constantin, membru al Trupei Divertis:
Ajutor
A ajuta un om, înseamnă a-i face bine şi a-l sprijini atunci când are nevoie.
Fara să-l umilesti, fără să-l pui pe drumuri, fără să-l chemi la nenumărate ghişee si birouri, fără să-l trimiţi după copie după buletin, adeverinţă de salariat, adeverinţă cu venitul de pe ultima luna sau ultimele 3 luni, adeverinţă de la casa de pensii că are pensie, adeverinţă de la administraţia financiară că n-are niciun venit sau orice altfel de adeverinţe, dovezi, probe, hârtii, aprobări, rezultate ale expertizelor, anchetelor, proceselor, constatărilor, aprobărilor şi miilor de proceduri menite să-l faca pe om să renunţe la ajutor, sa înnebunească sau să moară.
Daca vrei să-l ajuţi cu adevărat, aplici exact tehnica şi tactica inversă executării omului.
Fiindcă tu ca instituţie care ai datoria să ajuţi oamenii, eşti exact instituţia care execuţi oamenii.
Daca stii sa trimiţi exact acolo unde trebuie plicul negru al execuţiei ANAF, stii exact conturile omului ca să i le blochezi şi să i le execuţi în caz de neplată chiar şi a 50 de bani, atunci de ce atunci când trebuie săa dai omului un ajutor de urgenţă stabilit prin lege, ai nevoie de atâtea hârtii, dovezi, copii, adeverinţe şi probe, încat nimeni nu mai apucă să vadă ajutorul? A trecut o săptămână deja de la dezastru şi primaria nu a fost capabilă nici măcar să dea un comunicat oficial în care să se spuna clar că pe strada Vascăuţeanu din Iaşi a avut loc o explozie din cauza gazului metan, un bloc aproape s-a dărâmat, doi oameni au murit şi altii se zbat între viaţă şi moarte.
Stai liniştită, Doamnă Primărie, oamenii din acel fost bloc sunt oameni bătrani, bolnavi, şocati, contribuabili la zi, fără haine de schimb, fără speranţă, fără aşteptări, fără o sticlă de apă şi fără un colţ de pâine oferite de tine.
Stai liniştită, Doamnă Primărie, ne vom plati în continuare taxele şi impozitele şi nimeni dintre noi nu va veni cu furci şi topoare în faţa preamăritului tău sediu. În fapt tocmai de aceea eşti şi asa liniştită, nepăsăoare şi inumană.
Continuă-ţi prin reprezentanţii de vază turneul pe la radiouri şi pe la televiziuni, declarând că se face tot ceea ce se poate, în fapt absolut nimic în ajutorul oamenilor.
Stai liniştit, Domnule Guvern, nimeni dintre ai tăi nici măcar nu a mimat vreun interes pentru noi, nu ştim procedurile şi nu avem capacitatea de a ajunge până la tine ca să ne poţi umili în cazul în care ţi-am cere ceva.
Plimbaţi-vă liniştite pe lângă bloc stimate comisii, comitete, instituţii, ministere, televiziuni, ziare, să nu credeţi că nu am remarcat cămăşile albe, radiotelefoanele de la brâu, ochelarii de firmă, maşinile de lux cu antemergători şi figurile voastre afectate şi importante.
Ştim că veţi munci până la epuizare ani de zile şi pe salarii imense ca să aveţi niste concluzii şi nişte rezultate din care să reiasă fie că cei ce-au murit au fost vinovaţi, fie că cei ce vor muri nu au aşteptat destul anchetele voastre.
Stai liniştită, Biserică Ortodoxă Română, doar în seara morţii celor doi creştini ai tăi sau măcar a doua zi am aşteptat un diacon sau un dascăl care să vină lângă noi, să mimeze compasiunea şi să rostească alături de noi o rugăciune la altarul făcut de noi cu lumânări şi icoane pe gardul catolicilor.
Nu am avut nici măcar îndrazneala de a aştepta un preot sau o altă înaltă faţă bisericească sau vreun consilier al mitropoliei, ştim cât de ocupaţi sunteti cu cele sfinte.
Dumnezeu să vă ocrotească şi să va întarească! Noi am fost deja la mai multe mănăstiri unde are cine se ruga pentru noi, iar catolicii au fost şi sunt alături de noi încă din prima seara.
Ne-au oferit găzduire şi ajutor, pâine şi apa, sprijin moral şi bunătate. Dumnezeu să-i ocrotească şi să-i miluiască!
Staţi liniştiti oameni buni, timpul trece, lumea uită, avocaţii şi experţii sunt scumpi, puţini dintre noi vor mai prinde vreun ajutor…
Vreau acasă… dar nu în România”.

sursa: Radio Iasi

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

14 + = 22