Blestemul celei mai mari culturi de cătină din Moldova. „Decât să faci afaceri cu catina, mai degrabă îţi tragi un glonţ în cap”

1
77

Un IT-ist şi-a vândut firma şi casa şi s-a apucat de agricultură. Ar fi putut fi cea mai de succes afacere de nişă din Iaşi, însă, capriciile vremii şi „borşarii de sucuri” i-au sabotat visul. Cel mai mare pericol de care se fereşte afaceristul sunt escrocii care pretind că oferă pe piaţă soiuri proprii, plătesc o redevenţă şi obţin certificate de calitate, dar ei au material săditor recoltat din floră spontană, de pe dealuri. La aceasta se adaugă şi revoltele vremii, cum a fost viscolul de luna trecută care i-a distrus ieşeanului 30% din producţie

În urmă cu 5 ani, un ieşean dădea lovitura pe piaţa culturilor cu cătină din România. De profesie IT-ist, ieşeanul Adrian Fetcu şi-a vândut firma şi apartamentul şi s-a dedicat cultivării acestui arbust cu efecte terapeutice nemaiântâlnite. În anul 2012, Fetcu a depus un proiect în valoare de 262.000 de euro pentru obţinerea fondurilor europene pe măsura 121- Modernizarea exploataţiilor agricole pentru cultivarea cătinii, pe o suprafaţă de 20 de hectare în satul Cârlig, comuna Popricani. Proiectul a fost declarat eligibil iar fermierul a obţinut banii europeni. A fost momentul în care a crezut că a dat lovitura vieţii lui, dar s-a înşelat. „Este cea mai mare prostie în viaţă pe care am putut să o fac. Decât să faci o cultură de cătină, mai degrabă îţi tragi un glonţ în cap. Cultura de cătină nu-i aşa de profitabilă cum spune toată lumea, că altfel, Porumboiu punea cătină în toată Moldova. Dacă nu ai instalaţie de frig, nu ai aia sau ailaltă, nu faci absolut nimic. Este o afacere, dar trebuie să munceşti de să-ţi curgă sânge din nas. Eu, în 4 luni de zile nu mi-am văzut copiii în week-end deloc”, ne-a spus Adrian Fetcu, la 5 ani de la demararea afacerii.

Vremea şi „borşarii”, ameninţările reale ale „afacerii terapeutice”

Timp de 4 ani a făcut eforturi extreme pentru a-şi susţine această afacere. Într-o noapte, o ninsoare de aprilie i-a distrus parţial cultura. „E devreme să mă pronunţ, până nu văd situaţia cu avortonii. Se pare că de îngheţ am scăpat, dar 30 la sută din cultură e compromisă, numai prin ruperea crengilor”, a spus Fetcu. Un alt pericol care îl pândeşte pe acest fermier este concurenţa neloială. „Am luat-o de la zero şi nu e ok să-mi cresc concurenţa din borşari din ăştia care fac sucuri. Am plantat trei ani şi ştiu ce înseamnă să creşti o plantă până când faci sucul, iar acum începe să crească o concurenţă neloială, cu tot felul de indivizi de pe la Bucureşti care cumpără cătină din floră spontană şi s-au apucat să facă un borş de suc şi dau şpagă pe la directori ca să intre pe piaţă”, a spus fermierul.

Cultura cu cătină, un teren virgin

Ieşeanul nu mai doreşte acum să predea o poveste de succes oricărui curios care îi ajunge în buza plantaţiei. S-a ars de prea multe ori ca să nu conştientizeze pericolele care îl pândesc din partea vremii şi a speculanţilor.„Ca să poţi să faci un produs finit, e muncă. Una e să faci cătină şi una să faci sucuri. Sunt două chestii diferite, sunt două business-uri diferite. Una e ce spune ăla care vinde butaşi de cătină şi alta e să te ocupi de o cultură. În primul rând, nu există know how. E de la zero, e pionierat. Eu am plătit din buzunarul meu, de trei ori, pentru acest know how. Am învăţat pe pielea proprie cum se curăţă cătina. Am tăiat prost un an de zile, am stat pe bară, şi a doua oară a trebuit să stau şi să corectez ce am greşit. Toate le-am învăţat pe cheltuiala mea”, a spus Fetcu.

Primele sucuri bio de cătină albă din Moldova

Pe cele 20 de hectare de teren pe care se desfăşoară cultura de cătină de la Cârlig, Fetcu a reuşit de abia acum doi ani să îşi culeagă fructele, iar anul trecut a lansat prima linie de producţie a sucului ecologic din cătină albă presat la rece din Moldova. Produsul disponibil la cutii de 320 grame se găseşte în reţeaua Carrefour. O altă variantă de a-şi fructifica produsul brut este exportul, preţul pe kilogram pe piaţa externă fiind de peste 2 euro, sau prin intermediul farmaciilor sau magazinelor naturiste, cunoscut fiind faptul că una din calităţile acestei plante este că are de 10 ori mai multă vitamina C. „Ăsta e un produs de nişă. Mi-am asumat această afacere care merge până la un anumit punct. Nu rupe gura târgului, iar anul ăsta de abia dacă am scos cheltuielile din producţia pe care am avut-o anul trecut, ca să-mi acoper cheltuielile. Pe profit dacă intră, asta se va întâmpla în toamnă sau anul viitor”, a spus Fetcu.

Profeţiile lui Ţicău

Potrivit celui care poate fi considerat ca un tată pentru această cultură, investiţia l-a avut ca şi „cauză” pe la unul dintre copii lui Fetcu, pe care l-a avut bolanav şi pe care l-a tratat cu cătină. Efectul imediat pe care l-a avut cătina asupra bolii copilului l-a convins pe ieşean să se ocupe de cultivarea acestui arbust. „A început cu o suprafaţă mică şi apoi a fost nevoit să-şi vândă şi apartamentul pentru a putea susţine investiţia. Acum are cea mai mare suprafaţă de cătină şi face singurul sirop natural de cătină albă din Moldova. Şi-a vândut firma de IT ca să poată să meargă până la capăt cu investiţia, pentru că până intră arbuştii pe rod durează. Prima cerere de finanţare a depus-o în anul 2012 şi, un an mai târziu a demarat afacerea. Pe urmă şi-a vândut şi apartamentul pentru că tu plantezi acum, dar intri pe rod peste câţiva ani şi lucrările trebuiesc făcute. Omul ăsta o să progreseze pentru că a învâţat de la zero, tot ce se poate învăţa despre cătină”, sunt profeţiile lui Eugen Ţicău, director la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Iaşi.

În ce priveşte afacerile de succes pe această nişă, la Arad trăieşte un cercetător român care a ajuns după aproape 35 de ani de muncă în pomicultură cel mai mare producător de cătină din ţară. Producţia o vinde la nemţi şi obţine un profit de 10.000 de euro/ha.

Costul pentru plantarea unui hectar de cătină este de 2.500-2.700 de euro. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. Investiţia într-un hectar de cătină se amortizează după 7-8 ani. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 15 tone la hectar. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani. Fructele se recoltează în perioada 15 august – 15 septembrie.

Radu SEICARU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 COMMENT

  1. Un articol ok pana la ultimele 2 fraze cand ati copiat de pe pe Net niste mizerii. Infiintarea platatiei nu poate fi 3000 euro la ha si nici macar 6000, puteati vorbi cu un specialist. Ala este costul plantelor, ele nu se planteaza singure, iti trebuie lucrari ale solului, gard, un sistem de irigat este vreo 2500 euro pe Ha fara foraj, curent electric sau generator etc.
    Plus ca sa spui ca esti pe profit trebuie sa fi amortizat si terenul, poate nu a cazut din cer, are o valoare in functie de amplasament, topografie etc.

    Nu in cele din urma referitor la domnul din Arad care spune ca face 10000 pe Ha profit, puteati cauta datele financiare Anaf, in 2018 are profit 1M lei deci dupa calculul meu are 20 Ha, nu 40 cum afirma pe la interviuri, sau profitul este de fapt 5000. Sincer el face profitul asta din Pepiniera ce vinde visuri.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here