Despre mahalaua Cicoarei s-au scris sute de pagini de ziare, dar subiectul continuă să şocheze. Fenomenul social care a reuşit negativa performanţă de a străbate 6 mandate ale unor primari precum Simirad, Nichita sau Chirica, este unul puternic și iremediabil. O realitate cruntă pentru care autorităţile nu mai au măsuri de domolire, de armonizare, nici măcar cu buldozere şi bastoane, ca acum două decenii în urmă. Neputinţa administrativă a celor trei primari de a controla acest fenomen se traduce azi prin sute de gospodării construite ilegal, mii de persoane fără identitate, oameni invizibili care pot comite cele mai mari ticăloşii, ascunşi în magherniţele de chirpici şi celofan, sau zeci de copii bolnavi de tuberculoză şi hepatită.
Un mod de viață
Sunt „ţiganii de peste pârleaz”, “săracii de pe şes”, cei câțiva mii de dezrădăcinaţi veniţi din toate zările, care se hrănesc din gunoiul oraşului şi, acolo unde există acte, din alocaţiile copiilor. Nu au nici curent, nici apă potabilă şi nici canalizare. În schimb, în faţa cocioabelor au început să apară maşini înmatriculate în Bulgaria, printre care mişună porcii, în curţii urlă manele, apă se procură de la blocurile de peste Bahlui iar mâncarea se produce din peturi şi fier vechi. Nu plătesc un leu la stat, dar trăiesc fără povara zilei de mâine, bucurându-se de beneficii obţinute pe șest. “Noi am vrut să luăm autorizații, atunci când ne-am apucat de construit, da ăia de la Primărie nu ne-au dat. Nu au dat la mulți de pe aici, și acu dau vina pe noi că am construit ilegal. S-au construit sute de case așa și nu a interest pe nimenea, până anu trecut când ne-au sculat din paturi să ne întrebe de sănătate. Nimic nu au făcut aici, nici drumuri, nici canalizare, de parcă am sta într-o văgăună”, ni se plânge Manuela Marchidan, una dintre locatarele zonei.
Omerta mizieriei
Lipsa unui sistem de canalizare, gunoaiele care sunt aruncate la marginea mahalalei sau direct pe cursurile firave de ape ce brăzdează zona, au dus la apariția unei invazii de şobolani. Pare ireal şi grotesc, dar rozătoarele au ajuns principala atracţie pentru puradeii din mahala, care pornesc adevărate cruciade pentru hăituirea şi omorârea acestora. E o distracţie inconştientă, dar poate şi un mod de a supravieţui în acest focar de infecţii şi infracţiuni de la marginea Iaşului. Primarul Mihai Chirica cunoaşte mai bine decât toţi întreaga situaţie de acolo, dar preferă să ascundă mizeria sub preşul gros al administraţie pe care o conduce. În anul 2016, chiar el a comandat şi coordonat o comisie mixtă formată din vreo 6 instituţii din subordine pentru a purica zona şi a lămuri, în cele mai mici detalii, situaţia de acolo. „Raportul de control de pe Cicoarei l-am gestionat eu. S-a întocmit şi l-am predat primarului, atât pe mail cât şi în print. Nu s-a făcut public, din câte ştiu, dar eu nu-l mai am”, a spus viceprimarul Gabriel Harabagiu. Am încercat să intrăm în posesia acestui raport prin alte surse, inclusiv prin intermediul purtătorului de cuvânt al primarului, Sebastian Buraga, dar nu am primit niciun răspuns, fiind peste măsură să penetrăm “transparenţa administrativă” impusă de Chirica. La rândul lor, directorii serviciilor sau direcțiilor care au fost parte din acea verificare au declarat pe față că sunt constrânși de o omertă impusă de edil și nu pot oferi aceste informații cu caracter public decât prin intermediul oamenilor lui de la cabinet. Cert este că în urma verificării efectuate pe Cicoarei, au fost recenzați peste 3000 de oameni, din care vreo câteva sute, adulți și copii, nu aveau niciun act de identitate. De asemenea, pe linie de urbanism, câteva sute de case nu dețin nicio autorizație de construire, dar nici acte de proprietate pe terenuri, acestea fiind cumpărate pe bază de zdelci.
Proiecte care vor acoperi ilegalitățile?
Toată această situație este camuflată de administrația ieșeană sub câteva proiecte stufoase menite să scoată această zonă din izolare şi să o pună într-o legătură directă cu zonele civilizate şi legale ale Iaşului. Într-un viitor apropiat, anunţat încă de acum câţiva ani, între cele două maluri sunt prevăzute a se construi numai puţin de 7 pasaje auto şi alte punţi de legătură, printre care un pod peste Bahlui, între strada Sarmisegetuza și Cicoarei, un pasaj suprateran în zona de Est a complexului Era Shopping Park (Valea Lupului), pasaj suprateran după depoul Strămoşilor între trama nouă la Sud de Bahlui şi DN 28, pod Tabacului peste Bahlui în zona de Vest, pod Dacia peste Bahlui în zona de Vest, pod Strămoşilor peste Bahlui spre zona de Sud-Vest sau pod Basarabi peste Bahlui spre str. Cicoarei. La acestea se adaugă varianta șoselei de centură pentru traficul ușor, legătură rutieră ce înconjoară mahalaua Cicoarei prin sud, pe la poalele dealului Miroslava. Potrivit noului PUG, în proximitatea zonei Cicoarei se va regăsi în viitorul apropiat și o bază sportivă de interes regional (stadion, sală sport şi bazin olimpic) și se prefigurează o dezvoltare imobiliară cu zone de comerţ şi unităţi de cazare. Toate aceste beneficii nemaiântâlnite în alte cartiere ale orașului, vor forma o beretea protectoare în jurul celei mai nocive mahalale a Iașului, pe care administrația Chirica se pregătește să o introducă în legalitate.
Nelu PĂUNESCU
