De unde a pornit scandalul
Pentru ca lucrurile să fie şi mai întortocheate, fostul edil al Iaşului a susţinut că a scos o dată din buzunarul propriu banii câştigaţi de cei doi cetăţeni în instanţă, fiind „pistonat”, însă, de Finanţe să-i dea… din nou!
„Pe data de 30 mai 2014 am achitat integral debitul. Mai mult, ulterior, am solicitat date de la Finanţe şi am constatat că, în anul fiscal 2014, nu apare înregistrată nicio obligaţie fiscală în sarcina mea. Însă, în anul fiscal 2015, apare o obligaţie fiscală în sumă de 130.080 de lei”, a menţionat Gheorghe Nichita în faţa instanţei.
Fostul edil a mai menţionat că debitul a fost achitat, însă plata nu a fost relevată în situaţiile analitice emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi. Potrivit lui Gheorghe Nichita, în dosarul în care a fost obligat la plata sumei menţionată anterior, a fost chemată în judecată instituţia Primarului, nicidecum el, ca persoană fizică.
Reclamantul a mai precizat că a fost bun de plată din cauza unui „raport greşit” întocmit de Curtea de Conturi, iar reprezentanţii Primăriei nu au corectat la timp hotărârea. Potrivit acestuia, un certificat de urbanism este eliberat efectiv de Comisia de Urbanism şi este semnat de viceprimar. Comisia de Urbanism, formată din consilieri locali, a fost împotriva eliberării acestui act, pentru că nu erau îndeplinite nişte aspecte legale, iar primarului şi viceprimarului le este imposibil să treacă peste Comisie.Mai mult, reclamantul a afirmat că aleşii locali s-au împotrivit să elibereze certificatul şi după ce instanţa le-a dat câştig de cauză celor doi petenţi, considerând că procedura nu îndeplineşte condiţiile legale.
Ce au spus judecătorii ieşeni
“Instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării contestației la executare și a acordat termen părților în vederea exprimării poziției procesuale. De asemenea, instanța respinge acțiunea formulată împotriva acestor intimate ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Analizând cuprinsul adresei privind înființarea popririi din data de 10 mai 2018, instanța reține că, în aceasta, a fost înscrisă creanța fiscală, neachitată la scadență, în conformitate cu titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 1904/2014 și încheierea din 9 decembrie 2014, pronunțate de Curtea de Apel Iași, situația analitică debite plăți solduri din data de 10 mai 2018 şi modul de calcul fiind indicat în procesul-verbal din data de 29 iulie 2015. Instanța constată că au fost astfel respectate dispozițiile legale”, au subliniat judecătorii ieşeni.
Radu SEICARU
