Pe locul unde a functionat unul dintre restaurantele de tipul “impinge tava”, ale abatorului AJC Ana Maria, din capat CUG, a rasarit o spelunca cu pretentii de han. Cel care administreaza aceasta sordida spelunca, Andrei Holban, un tanar ce mai scoate niste bani murdari si dintr-o cafenea de pe b-dul Independentei, ori a chiulit de la orele de romana, atunci cand se preda Hanul Ancutei, ori nu a fost curios niciodata sa vada cu ochii lui cum arata un han. Hanul Grasilor, denumire aleasa in modul cel mai neinspirat, sugerand probabil un festin haiducesc, mult, bun si ieftin, este o platforma la doi pasi de garla din capatul CUG-ului si la alti trei de Hotel Capitol, pe care a fost ridicata o mizerie de hala in care, culmea, se pot face si nunti. Aspectul rudimentar al acestei caricaturi de han este intregit de personalul care deserveste carciuma. “Hangiul”, un tanar pe nume Costin Vasile,
isi intampina clientii cu niste ochi speriati, de parca de abia i-a parasit “hanul”, in graba, vreo banda de haiduci. Secondat doar de bucatar, acesta este singurul angajat lasat sa se ocupe de cei peste 100 de clienti, ipotetic vorbind, care ar putea sa ocupe, brusc, hanul. Mai grav este ca din meniul zilei, clientul este furat la desert, acesta fiind adus doar daca te prinzi ca este cuprins in meniu, portiile sunt inegale, pe principiul fiecaruia cum i-o fi norocul, olivierele sunt aduse cu intarziere, fiind mizerabile, mesele sunt prafuite, barbatii sunt serviti primii iar femeile si copii mai la final, usile la toalete scartaie infiorator si nu se pot inchide normal, becurile si hartia igienica sunt un lux, peretii de ipsos sunt gauriti, probabil de betivii care au venit sa se ingrase si nu le-a ajuns meniul nici pe o masea, ospatarul nu isi asuma corectarea serviciilor, dand vina pe patron iar comanda ajunge cu foarte mare intarziere. Una peste alta, Hanul Grasilor reprezinta o trista experienta pe care nu multi si-ar dori sa o repete.
