Macelul istoriei, opera distructiva a primarului Chirica. Turnul cu ceas de pe pietonal, aruncat la cosul istoriei pentru o mana de fiare vechi

0
69

In an Centenar, grobianismul si sforariile financiare prin care este atacat bugetul local, au inlocuit gesturile de bun simt, reparatorii pentru un secol de istorie scursa peste targul Iesilor.  Memoria de scurta durata a contemporanilor din Palatul Roznovanu nu mai reuseste sa proceseze mesajul istoriei in contextul destul de generos si unic al acestei aniversari seculare. Mesajele sunt codificate, inserate pompos, dar pe dos, iar apelul la momentul 1918 schioapata serios. Festivalul International al Educatiei, care ar fi trebuit sa capaciteze o suita de evenimente sub genericul acestui Centenar, abunda de actiuni la limita scopului primar pentru care a fost creat acest festival, si nu aduc Iasului niciun capital de imagine, pe nisa deschisa de Centenar. In schimb, „primarul ZU” s-a coafat serios pentru imaginile care l-au surprins si difuzat pe national, pe scena Fortei ZU. Era si de asteptat, in contextul in care forta politica si administrativa i s-a atrofiat serios.

Ramanand in sfera aceluiasi personaj controversat aflat la carma Iasului, in urma cu 6 ani, Mihai Chirica, viceprimar pe atunci, propunea ca primul ceas public din Ţările Române sa fie marcat în pietonalul Ştefan cel Mare

Am primit o solicitare de la istoricul Sorin Iftimi în urma căreia analizăm posibilitatea marcării în faţa Bisericii „Trei Ierarhi” a faptului că în zonă a existat primul turn cu ceas, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea“, spunea  viceprimarul Mihai Chirica.

Potrivit istoricului Sorin Iftimie, turnul din piatră, ridicat la 1638, era principala cale de acces către Mănăstirea “Trei Ierarhi”, o incintă fortificată la acea vreme. În 1886 s-a luat decizia demolării turnului, orologiul a fost trimis în Franţa pentru restaurare, de unde nu s-a mai întors.

Undeva, sub asfaltul bulevardului Ştefan cel Mare, în dreptul bisericii Trei Ierarhi, se mai află urmele temeliilor turnului în care s-au auzit, pentru prima dată în Ţările Române, bătăile unui ceas public. Acest «Punct 0», lesne de reperat, s-ar fi cuvenit să fie marcat în asfalt, pentru posteritate. Omul modern, a cărui existenţă stă în mult mai mare măsură sub imperiul scurgerii dramatice a Timpului, divizat în unităţi din ce în ce mai mici, ar poposi oricând în acest perimetru, cu reală emoţie. Încă de la zidirea sa, turnul adăpostea un orologiu, cel mai vechi mecanism de acest fel cunoscut în Ţările Române. Forma lui a suferit mai multe transformări, iar când s-a luat decizia demolării nu mai avea aceeaşi formă ca în timpul lui Vasile Lupu“, susţinea cercetătorul istoric.

Istoricul a menţionat că s-a gândit că cel mai indicat ar fi montarea unei plăci de 4X4 metri.

Să nu fie nici ca o gură de canal, să nu fie ceva care să încurce zona. Să fie ceva care să creeze un loc special“, a spus istoricul.

In urma cu 5 ani, pe Bulevardul Ştefan cel Mare au început lucrările de transformare a zonei în pietonal, cu cunoscutele defrisari de tei. In toti acesti ani de la macelul teilor si inlocuirea asfaltului cu acele pietre hidoase, administratia Chirica nu a reusit sa gaseasca in caldaramul acestei artere, un loc special pentru a insera o placa care sa vorbeasca despre acest turn. In schimb, a gasit destula disponibilitate si resurse financiare pentru a achiziona si amplasa o hodosenie de surogat al artei abstracte, semn al unei continue deprecieri a spatiului public si devalizari prostesti a bugetului Iasului.

Nelu PAUNESCU

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here