Nationalul din Chisinau, in turneu cu trei productii la Teatrul National Iasi, pe 24 si 25 ianuarie

0
57

Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită pe scena Sălii Mari. A devenit deja o tradiție ca, anual, Teatrul Național Iași să fie gazda îndrăgitei trupe de artiști a Naționalului din Chișinău. În cadrul celei de-a noua ediții a turneului „Teatru Românesc la București, Iași și Chișinău”, vor fi oferite publicului ieșean două spectacole noi din repertoriul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, „Frunze de dor” după Ion Druță și „Capcana” după „Fuga” de Mihail Bulgakov, iar în deschiderea turneului, filmul documentar „O scenă a memoriei – 100 de ani de Teatru Național la Chișinău”.
Filmul documentar va rula pe 24 ianuarie, de la ora 17:00, la Teatru³. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Cu participarea: Ion Caramitru, Constantin Dinulescu, Vladimir Beșleagă, Mihai Cimpoi, Larisa Turea, Viorica Chircă, Vitalie Rusu, Ludmila Iachim, Dina Cocea, Ninela Caranfil, Iurie Negoiță, Nicolae Darie, Anatol Durbală, Iurie Focșa, Ana Bunescu, Alexandru Leancă, Alexandru Vasilache, Alexandru Cozub, Diana Decuseară, Elena Negru, Gheorghe Negru.
Regie – Petru Hadârcă; Producător – Virgiliu Mărgineanu; Scenariu – Petru Hadârcă, Mariana Onceanu; Compozitor – Valeriu Cașcaval; Director de imagine Oleg Popescu;Editor imagine, design grafic, colorizare – Radu Dumitru Zaporojan; Sunet – Valentin Strișcov; Lumini – Denis Chitoroagă, Grigori Snigureac
Istoria Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău este mai mult decât o istorie despre artă, glorie, vedete sau dezbateri estetice. Este istoria unui teatru care și-a cucerit dreptul de a fi, de a juca în limba română și de a fi liberi în creația lor, în condițiile unei istorii vitrege de crize și circumstanțe insolite, dramatice și adesea tragice, generate de poziționarea geografică și de circumstanțele geopolitice ale secolului al XX-lea. Este istoria unei supraviețuiri: prin miracolul artei și prin energiile limbii române, teatrul și-a recucerit dreptul la libertatea de creație și a contribuit la supraviețuirea spirituală a mai multor generații de spectatori, oferind astăzi iubitorilor de frumos un spațiu de gândire și reflecție, o platformă de integrare a fluxurilor creatoare și novatoare ale artei scenice românești și europene.
Primul spectacol din turneu, „Frunze de dor” după Ion Druță, va avea loc pe 24 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Mare.
Regie și adaptare: Alexandru Cozub; Scenografie: Iurie Matei;Pictor costume: Stela Verebceanu; Mișcare scenică: Oleg Mardari. Din distribuție fac parte Rusanda Radvan, Alexandru Leancă, Angela Ciobanu, Vlad Ropot, Margareta Pîntea, Corina Rotaru, Dan Melnic, Petru Oistric, Olga Triboi, Mihai Zubcu, Alexandru Pleșca, Mihaela Damian-Oistric, Ghenadie Gâlca, Nicolae Darie, Ion Mocanu, Doriana Marginean, Ecaterina Mardari, Igor Babiac, Iurie Focșa, Draga-Dumitrița Drumi-Focșa, Aliona Triboi, Ana Cuzmenco, Nicolae Ghereg, Valentin Zorilă și Nicolae Suveică.
La Gala UNITEM 2022, spectacolul a obținut premiile Cel mai bun spectacol dramatic, Cel mai valoros debut – Corina Rotaru, rolul Domnica și nominalizările Cel mai bun rol feminin – Rusanda Radvan, rolul Rusanda, Cel mai bun rol secundar masculin – Dan Melnic, rolul Trofimaș.
A doua seară, pe 25 ianuarie, de la 19:00, este programat spectacolul „Capcana” după „Fuga” de Mihail Bulgakov .
Scenariul și regie: Petru Hadârcă; Scenografie: Adrian Suruceanu; Pictor costume: Stela Verebceanu; Coregrafie: Cătălina Budu; Selecție muzicală: Petru Hadârcă, Valentin Strișcov;Distribuție: Alexandru Leancă, Diana Decuseară, Corina Rotaru, Alexandru Pleșca, Emil Gaju, Anatol Durbală, Angela Ciobanu, Ion Mocanu, Iurie Focșa, Valentin Zorilă, Dan Melnic, Igor Babiac, Olesea Sveclă, Mihai Zubcu, Petru Oistric, Anișoara Bunescu, Vlad Ropot, Rusanda Radvan, Draga-Dumitrița Drumi, Doriana Zubcu-Marginean, Ana Tkacenko, Mircea Onică
Ideea spectacolului a apărut în contextul discuțiilor despre cultura rusă și despre responsabilitatea autorilor și impactul operelor create asupra mentalităților și formării opiniei sociale, discuții generate de războiul din Ucraina. Consider că nu interzicerea, ci, dimpotrivă, lectura, relectura, însoțite de analize la rece, de discuții și reflexie pe detalii, ne-ar ajuta să înțelegem ce se întâmplă astăzi și poate am înțelege de ce s-a ajuns din nou la confruntarea dintre două lumi, dintre două modele atât de diferite de organizare a vieții și societății. Pentru un exercițiu de acest fel am ales soarta și opera lui Mihail Bulgakov. După revoluția din 1917, Mihail Bulgakov a rămas în Rusia Sovietică. N-a fost alegerea sa: din cauza că era bolnav de tifos și se afla stare de inconștiență n-a apucat să se refugieze peste hotare, unde au plecat frații și surorile sale. Când și-a revenit, a regretat că a ratat această șansă și a încercat să se adapteze, să se integreze în viața propusă de regimul bolșevic. După mai multe tentative de a obține un pașaport pentru a pleca peste hotare și după mai multe interdicții de publicare, Bulgakov adresează scrisori conducerii statului sovietic, solicitând permisiunea de a pleca din țară. Spre stupoarea sa a fost contactat prin telefon de însuși Stalin. Bulgakov n-a avut curajul să repete rugămintea la telefon. S-a lăsat sedus de oferta lui Stalin de a deveni dramaturgul Teatrului de Artă din Moscova. De această dată a fost o alegere conștientă. Care au fost consecințele pentru destinul personal al intelectualului Bulgakov, cum s-a răsfrânt în textele sale și în ce măsură ne oferă o cheie de răspuns întrebărilor care planează asupra noastră la o sută de ani distanță – încercăm să lansăm o discuție prin această versiune scenică, intitulată „Capcana” după piesa „Fuga” de Mihail Bulgakov.” Petru Hadârcă.
Biletele pot fi procurate de la Agenția Teatrală (rezervări tel. 0232 255999) și de pe teatrulnationaliasi.ro, entertix.ro, myticket.ro.
Aida POPA

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

41 + = 45