Trei ieșeni au aflat pe pielea lor că spațiul comun din bloc nu este nici garaj personal, nici magazie de lux pentru biciclete de mii de lei. După ce și-au abandonat bunurile prin casa scării sau chiar legate de copaci, aceștia au rămas fără ele, iar acum un recidivist cu un nume aproape predestinat – Neagu Savant – urmează să fie judecat pentru furt calificat în formă continuată.
Dosarul aflat pe rolul Judecătoriei arată, fără dubii, că inculpatul a acționat metodic și cu experiență. În doar câteva zile din februarie 2026, acesta ar fi furat trei biciclete, folosind un clește tip „gură de lup” și tăind sistemele antifurt ca pe niște sârme de rufe. Prejudiciul total: peste 10.000 de lei.
Prima victimă – Coțovan Dan Andrei, și-a lăsat bicicleta Focus, evaluată la 4.000 de lei, în casa scării, la etajul 5, chiar în fața apartamentului. A doua persoană a considerat că un copac din fața blocului este un loc sigur pentru o bicicletă electrică. A treia persoană – Cadis Adnana Petronela, și-a „parcat” bicicleta pe balustrada blocului, la etajul 1. Toate au dispărut.
Din punct de vedere penal, lucrurile sunt clare – dacă acuzațiile se confirmă, Neagu Savant riscă ani grei de închisoare. Este recidivist, a fugit de anchetatori și a ajuns în arest preventiv. Procurorii au strâns imagini video, procese-verbale, expertize criminalistice și declarații care au convins judecătorul de cameră preliminară să trimită dosarul în judecată.
Dar dincolo de răspunderea penală a hoțului există și o discuție pe care mulți locatari refuză să o poarte – nesimțirea cotidiană a celor care transformă spațiile comune în depozite personale.
Legea este clară. Casa scării, holurile, palierele și spațiile comune ale condominiului nu sunt proprietate privată. Nu sunt rastel pentru biciclete, magazii pentru murături sau parcări pentru trotinete și cărucioare. În multe blocuri din Iași, locatarii blochează efectiv evacuarea în caz de incendiu cu biciclete, dulapuri, pantofare și mobilier vechi, de parcă restul vecinilor ar trebui să facă slalom printre bunurile lor. Sigur, asta nu justifică furtul. Hoțul rămâne hoț.
Însă există și o realitate simplă, ignorată cu încăpățânare: când îți lași bicicleta de 4.000 de lei pe casa scării, expusă zile întregi, practic îi faci invitație infractorului. Iar când apoi declari șocat că „nu credeai că se poate întâmpla”, problema nu mai este doar infracționalitatea, ci și lipsa elementară de responsabilitate.
Paradoxal, în acest dosar, singurul care pare să fi tratat situația cu profesionalism a fost chiar hoțul. A acționat rapid, organizat și țintit exact acolo unde știa că va găsi bunuri lăsate ilegal și nesupravegheate.
În multe cartiere din Iași, fenomenul a devenit regulă – biciclete suspendate de balustrade, trotinete electrice abandonate pe paliere, cărucioare care blochează accesul și mobilier depozitat pe spațiile comune. Administratorii tac, asociațiile evită scandalurile, polițiștii stau cloșcă când sunt astfel de reclamații (n.r. o câmpinistă mai slab pregătită de la Secția I, pusă în fața unei astfel de reclamații a susținut că polițiștii de la națională “se ocupă numai cu fapte penale, nu merg pe civil”) iar pompierii sunt invocați doar după tragedii.
Poate că acest dosar ar trebui să fie un semnal de alarmă nu doar pentru Poliție, ci și pentru locatarii care confundă bunul-simț cu dreptul de a ocupa orice colț liber din bloc. Pentru că, uneori, nesimțirea se plătește. La propriu.
