Municipiul Iași este din nou scena unui incident grav care ridică întrebări incomode despre siguranță, responsabilitate și posibilitatea existenței unui lanț de neglijențe sau chiar a unor interese obscure ascunse sub preș. Joi, 7 mai 2026, un nou incendiu a izbucnit la o unitate Ropharma de pe strada Smârdan, la doar un an și câteva luni după incendiul devastator care a mistuit depozitul companiei din aceeași zonă.
Ca și data trecută, focul a pornit la un tablou electric. Pompierii au intervenit rapid, însă simpla reapariție a unui incident într-un punct deja compromis de antecedente grave transformă orice explicație banală într-un motiv legitim de suspiciune.
Autoritățile au transmis că incendiul a fost anunțat prin 112, iar la fața locului au intervenit echipaje ale Detașamentului 1 și Detașamentului 2 de Pompieri Iași, cu autospeciale de stingere și echipaje de prim-ajutor.
„Forțele de intervenție acționează pentru localizarea și lichidarea incendiului, evacuarea fumului și asigurarea măsurilor specifice de prevenire și stingere a incendiilor”, a declarat căpitanul Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt al ISU Iași.
Dar dincolo de limbajul birocratic și comunicările standardizate, rămâne întrebarea pe care tot mai mulți ieșeni o pun: câte „accidente” trebuie să mai aibă loc până când cineva va răspunde cu adevărat?
Incendiul din 2025, un episod care încă pute
Noul incident readuce inevitabil în atenție incendiul din 27 ianuarie 2025, când depozitul Ropharma de pe Smârdan a ars într-un mod considerat de mulți specialiști drept extrem de suspect.
Atunci, focul a izbucnit într-o magazie în care se aflau aproximativ 1000 de kilograme de deșeuri medicamentoase. Vorbim despre produse farmaceutice expirate, materiale de laborator și substanțe care, în condiții de ardere, pot genera compuși toxici extrem de periculoși pentru populație și mediu.
Pompierii au localizat incendiul în doar un minut de la sosire, însă lichidarea completă a focului a durat peste o oră. Chiar și așa, adevăratul incendiu avea să înceapă după stingerea flăcărilor: incendiul declarațiilor contradictorii, al încercărilor de minimalizare și al unei anchete care pare și astăzi sufocată de opacitate.
Conducerea Ropharma a transmis atunci, prin intermediul avocaților, că materialele arse „nu aveau un impact deosebit asupra mediului” și că „nu au fost implicate substanțe toxice sau periculoase”.
O afirmație care sfidează logica elementară. Cum poate cineva să susțină că arderea unei tone de deșeuri medicamentoase nu reprezintă un risc major? Cum poate fi prezentat un asemenea incident drept o simplă problemă tehnică, aproape domestică, într-un oraș cu sute de mii de locuitori?
Între neglijență și manipulare publică
Versiunea oficială oferită după incendiul din 2025 a fost că focul ar fi pornit din cauza unui conductor electric defect sau neizolat corespunzător. Mai grav însă decât cauza tehnică a fost concluzia pompierilor – începutul incendiului a fost observat târziu, ceea ce a permis propagarea flăcărilor. Cu alte cuvinte, sistemele de prevenție și securitate la incendiu au eșuat lamentabil. Iar sancțiunea, singura de altfel, a fost o amendă de 10.000 de lei. Atât a valorat, în ochii autorităților, riscul producerii unui dezastru chimic într-o zonă urbană.
Inspectorii ISU au constatat atunci că administratorii nu au organizat corespunzător apărarea împotriva incendiilor și nu au identificat corect materialele cu risc major. Cu toate acestea, nu au urmat măsuri drastice, suspendări de activitate sau controale publice extinse.
Practic, statul a transmis un mesaj revoltător, acela că poți pune în pericol sănătatea unui oraș întreg și scapi cu o amendă mai mică decât valoarea unor reclame stradale.
Dosarul penal care ridică suspiciuni uriașe
Poate cel mai scandalos aspect al întregii povești îl reprezintă încadrarea juridică a cazului. Poliția a deschis dosar penal pentru „distrugere din culpă”. Atât.
Nicio referire serioasă la posibile efecte asupra sănătății publice. Nicio analiză aprofundată privind impactul ecologic. Nicio suspiciune privind gestionarea ilegală a deșeurilor farmaceutice. Nicio evaluare publică a norului toxic rezultat în urma incendiului. În schimb, autoritățile au ridicat rapid ziduri de tăcere, invocând secretul anchetei și articole de lege pentru a evita furnizarea de informații.
Într-un stat funcțional, un incendiu care implică substanțe farmaceutice și potențial chimice ar fi generat anchete ample, expertize independente și monitorizare transparentă a mediului. La Iași, cazul pare să fi fost împins discret într-un sertar.
Coincidență sau avertisment ignorat?
Noul incendiu de azi nu mai poate fi tratat ca un simplu incident izolat. Două incendii în aceeași zonă, implicând aceeași companie, într-un interval atât de scurt, reprezintă deja un tipar alarmant. Este vorba despre incompetență cronică, despre o infrastructură electrică neglijată și sisteme de protecție inexistente sau despre ceva mult mai grav? Întrebarea devine cu atât mai legitimă cu cât, după incendiul din 2025, nu există dovezi clare că Ropharma ar fi făcut investiții serioase în siguranță și prevenție.
În schimb, există suficiente indicii că principalul obiectiv a fost controlul imaginii publice și reducerea impactului penal.
Instituțiile statului, între pasivitate și complicitate
Ceea ce revoltă cel mai mult în acest caz nu este doar posibilitatea unei neglijențe industriale, ci sentimentul tot mai apăsător că instituțiile statului funcționează într-un mecanism de protecție reciprocă.
ISU constată probleme grave, dar sancțiunile sunt simbolice. Poliția deschide dosar penal, dar îl încadrează minimalist. Compania transmite comunicate liniștitoare, deși vorbim despre incendii cu potențial toxic, iar opinia publică primește doar fragmente atent filtrate din adevăr.
Cazul Ropharma riscă să devină emblematic pentru o Românie în care marile incidente sunt îngropate sub hârtii, încadrări juridice convenabile și comunicate sterile.
Două incendii. Aceeași companie. Aceeași zonă. Aceleași explicații. Prea multe coincidențe pentru a mai accepta răspunsuri superficiale.
