Caracatita procurorilor. Un accident al justiţiei, in care victima devine acuzat, iar vinovatul protejat de procurori

0
55

Pe drumul european ce leagă Suceava de Roman, periferic localităţii Cumpărătura din judeţul Suceava, şoferul unei autoutilitare acroşează din vina sa un alt participant la trafic pe care îl proiectează într-un copac. Autorul accidentului fuge de la locul faptei şi se cazează la un hotel de la periferia Sucevei, acolo unde este de altfel găsit de poliţişti. Victimele sunt abandonate pe marginea străzii. Ce este dramatic şi revoltător în acest caz nu este accidentul în sine sau suferinţele victimelor, ci drama pe care acestea o parcurg din momentul începerii anchetei, tracasările şi ameninţările anchetatorilor, fie ei poliţişti sau procurori. Victima devine învinuit, fiind lipsită de drepturi în aceşti doi ani de zile şi târâtă prin instanţe de judecată. Procurorii „se anchetează” pe ei înşişi, experţii „certifică” cauzele din birouri, prim procurorul României îi scoate basma curată pe procurorii suceveni, toate plângerile penale ale victimei se finalizează prin NUP iar poliţistul de caz somează victima „s-o lase moartă”. În schimb, şoferul care a produs accidentul lucrează la acelaşi combinat, pe aceiaşi maşină şi departe de „braţul lung al legii”, în fapt un ciot în a cărei cange cad oameni nevinovaţi.

Drama familiei Tudorache începe în seara zilei de 14 ianuarie 2010. Maşina familiei Tudorache din Paşcani, un Volvo echipat corespunzător de iarnă, rula cu 60 de kilometri la oră pe raza comunei Cumpărătura. În maşină, Mihai Tudorache, soţia acestui, Tudorache Lenuţa Daniela, şi Ana Bunduc, o cunoştinţă a celor doi. Nici unul dintre ei nu a observat cum din spate, într-o maneveră disperată, şoferul unei autoutilitare Marcedez Benz  cu număr de înmatriculare CJ 12 UDL, s-a angajat în depăşirea maşinii Volvo. Autoutilitara apare brusc pe latura dreaptă a maşinii în care se aflau cei trei păşcăneni, şoferul acesteia nu apreciază corect distanţa dintre cele două maşini şi, în manevra de a intra pe prima bandă pe care se deplasa autoturismul Volvo, îl acroşează cu partea din dreapta spate a autoutilitarei. Şoferul Mihai Tudorache încearcă instinctual să evite coliziunea cu autoutilitara şi trage de volan spre dreapta. Are loc impactul maşinii Volvo cu un copac de pe marginea drumului, în urma căruia Tudorache se răneşte grav, precum şi pasagera din spate, Ana Bunduc. Impactul este destul de puternic încât îi impregnează autoutilitarei un balans care o scoate de pe şosea, aceasta rulând 40 de metri prin şanţul de pe margina şoselei. Şoferul autoutilitarei ce aparţine de un cunoscut combinat din Cluj, are un moment de ezitare, să coboare pentru a vedea ce s-a întâmplat, dar îşi continuă drumul, cazându-se la primul hotel. În urma lui rămân 3 victime şi o maşină distrusă într-o proporţie neexprimată de experţi. Acesta este filmul unui accident nefericit şi banal s-ar putea spune, ce a avut loc în urmă cu 2 ani. În fapt, doar genericul unui film kafkian în a cărui distribuţie sunt cuprinşi prea mulţi procurori şi poliţişti, îngrămădiţi pe un subiect clar, dar împins la absurd pe măsura anchetelor instrumentate „minuţios”, al cărui deznodământ încă nu se cunoaşte.

Maşina care a provocat accidentul a fost aruncată în şanţ …de vânt

La faţa locului apar primii anchetatori, după ce martorii oculari apelează la numărul de urgenţă 112. Victimele sunt transportate cu o ambulanţă la Spitalul Judeţean Suceava. Poliţiştii delimitează perimetrul, fac primele măsurători şi adună, sau mai bine zis risipesc primele probe, după cum se va vedea din ancheta ulterioară. Potrivit primelor concluzii trase de poliţişti şi îmbrăţişate apoi de expertul oficial, Mihai Ianovici, numit de către organul de cercetare penală,  „între cele două autovehicule a existat o coliziune între oglinda retrovizoare exterioară (!?) stânga a autoturismului Volvo şi aripa dreaptă spate a autoutilitarei, iar intensitatea impactului nu putea fi resimţită de conducătorul auto Bărăian Vasile”. Cu toate acestea, în urma impactului, autoutilitara a plecat lejer spre şanţul din marginea carosabilului, fapt pus de către anchetatori, în speţă procurorul Ioan Sebastian Puha, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pe seama faptului că „autoutilitara a intrat într-o mişcare de balans datorită frânei de motor şi a vântului”. În timp ce pentru procurori, vântul are un cuvânt greu de spus la bară în acest caz, pentru apărătorul victimelor, conf. univ, dr Adrian Leik, cauzele accidentului sunt destul de clare. „Forţa impactului a fost destul de mare  pentru a schimba direcţia de mers a unei autoutilitare, cu atât mai mult cu cât era încărcată. Maşina Volvo era echipată pentru iarnă iar în urma impactului, pe roata stângă, oglindă şi portieră au fost găsite şase puncte de coliziune şi corespondentul lor pe autoutilitară. Acest impact nu era de natură să nu fie sesizat de conducătorul auto al autoutilitarei”, este de părere avocatul Adrian Leik.

Autorul accidentului părăseşte locul faptei şi se duce a culcare

În clarificarea cauzelor accidentului intervin şi declaraţiile martorilor oculari. Potrivit mărturiilor acestora, şoferul Vasile Bărăian, şoferul autoutilitarei, ar fi fost conştient că  a avut loc un impact, dar cu toate acestea fuge de la locul accidentului. „Soţii Creangă, care se aflau într-o maşină, în spatele autoturismului Volvo, în momentul impactului, spun că autoutilitara a avut un moment de ezitare în clipa în care s-a redresat, ca şi cum şoferul ar fi vrut să coboare să verifice ce s-a întâmplat. Aceiaşi soţi Creangă, au reuşit să ia numerele de inmatriculare ale autoutilitarei. Aici intervine sadismul acestui om. Dându-şi seama că i s-a luat numărul, acesta ezită să intre în Suceava şi se cazează la periferia acesteia, la Hotelul Albert. Acolo îl lasă conştiinţa să şi doarmă, până la orele 12.00, a spus Adrian Leik. Potrivit apărătorului familiei Tudorache,  nu numai somnul învinuitului este condamnabil în ziua accidentului, ci şi modul în care au fost administrate probele de la faţa locului, elemente cheie pentru derularea ulterioară a anchetei. „Agentul Negruţi Dinu, de la Biroul Poliţiei Rutiere Suceava, care a cercetat la faţa locului, nu a relevat toate urmele lăsate de Mercedes pe partea din dreapta spate. Mai mult, nu s-au trecut în procesul verbal de cercetare la faţa locului toate probele materiale. Paradoxal, se face menţiunea că nu s-a găsit oglinda retrovizoare de la Volvo, aceasta putând fi observată însă în planşa foto. Nu este numai incompetenţă, este şi rea voinţă din start”, a declarat Adrian Leik.

Poliţistul de caz  îşi dă întâlnire cu făptaşul la Kaufland

Învinuirile aduse agentului constatator de către avocatul Leik, nu se opresc aici. Şirul gafelor impardonabile ale poliţistul Negruţi Dinu încep să curgă pe măsură ce ancheta intră în desfăşurare. „Nu s-a făcut o evaluare a celor două maşini. În intenţia de a-l exonera de răspunderea penală pe şoferul autoutilitarei, se insinează că între autoutilitară şi Volvo nu ar fi existat nici un contact. Acest lucru s-a consemnat într-un proces verbal separat, depus la data de 5 mai 2010, atunci când a fost preluat dosarul de la Negruţu Dinu, de cei la la Cercetări Penale. A făcut această acţiune în urma cererii noastre de probe, cu dată retroactivă”, a spus Adrian Leik. Dar până a ajunge la încheierea unor astfel de procese verbale, înainte de a încheia prima filă albă din dosar, anchetatorii trebuiau să pună mâna pe autorul accidentului. Modul în care se întâmplă acest lucru, dar şi cele ce vor urma, frizează orice demers de probaţiune într-o anchetă. „S-a dat maşina în urmărire prin 112. În momentul în care şoferul autoutilitarei a fost sunat de şeful său de la combinat, acesta a spus că nu este implicat în nici un accident. În mod normal, în momentul în care eşti sesizat de un accident cu părăsirea locului faptei, te deplasezi direct la faţa locului, dar agentul Negruţi nu a mers să identifice autoutilitara. Acesta i-a dat telefon lui Bărăian şi l-a chemat pe şofer cu maşina în parcarea de la Kaufland Suceava, de unde se deplasează cu şoferul la spitalul Suceava acolo unde identifică cele două victime ale accidentului”, a povestit Adrian Leik.

Poliţistul intră în rolul de preot şi forţează o împăcăciune

Mai mult, în loc să se îndrepte împotriva lui Vasile Bărăian, agentul Negruţi, îi ridică actele lui Mihai Tudorache. „Acest lucru a fost făcut fără nici un temei legal, cu atât mai mult cu cât Tudorache avea calitatea de victimă şi nu încălcase nici o regulă de circulaţie care să justifice reţinerea permisului de conducere. Dacă i-a ridicat permisul, trebuia în condiţiile legii , art 11, pct. 4 din O.G. 195/2002, să-i fie eliberată o dovadă înlocuitoare, lucru care nu s-a făcut până la data de 8 martie 2010, şi atunci cu dată modificată. Totodată, dacă au reţinut certificatul de înmatriculare, trebuiau să dea dovada de reparaţie, dar au făcut notificări că maşina nu trebuie băgată în reparaţii pentru că ar fi urmat să fie supusă unei expertize tehnice”, a spus Adrian Leik. Potrivit lui Mihai Tudorache, autoturismul Volvo nu a făcut nici până astăzi obiectul vreunei astfel de expertize tehnice, acesta aflându-se în aceiaşi stare ca la producerea accidentului.Practic, doi ani de zile, lui Tudorache i-a fost interzis să se folosească de un bun aflat în proprietatea sa, să intervină asupra lui cu reparaţii, pe cheltuială proprie, pentru că cineva de la Poliţia Suceava ar avea de gând vreodată să facă o expertiză. Abuzurile din partea poliţiştilor nu se opresc aici. „Realitatea e că în după-amiaza accidentului, când a venit poliţistul la Tudorache, acesta i-a condiţionat restituirea actelor, de împăcarea cu Bărăian, lucru care intră mai mult în competenţa preotului, chestia asta cu împăcarea, decât a unui organ de cercetare penală. Tudorache refuză orice împăcare, iar Bărăian încearcă, în prezenţa medicilor, să recunoască vinovăţia sa în producerea accidentului. Bărăian plăteşte a doua zi transportul maşinii Volvo până la Paşcani, pe o platformă. Ori, un nevinovat nu face acest lucru”, a spus Adrian Leik. Potrivit avocatului, ca urmare a refuzului lui Tudorache a de a se împăca cu Bărăian, poliţistul Negruţi face cunoscut spitalului, printr-o adresă, că vinovat de accident, „fără a putea proba vreodată afirmaţiie sale”, se face tocmai victima, Mihai Tudorache. În consecinţă, spitalul îi face notificare lui Tudorache ca să plătească toate ziele de spitalizare, atât el cât şi cealaltă victimă, Ana Bunduc.

Dosar penal împotriva victimei pentru că „a avut ghinionul să fie acolo”

Şi ca şi cum aceste lucruri nu ar fi fost de ajuns pentru victime, metoda de lucru a poliţiştilor suceveni devine incalificabilă odată cu …începerea urmăririi penale împotriva victimei Mihai Tudorache. „M-am prezentat împreună cu victimele la Negruţi şi acesta mi-a spus că a început urmărirea penală împotriva lui Tudorache. Când l-am întrebat pe poliţist de ce, acesta mi-a răspuns „pentru că a avut ghinionul să se afle în locul respectiv”. Pentru a dovedi vreo vină a lui Tudorache, poliţistul ne-a mai spus că o să stea el de vorbă cu doi şoferi de pe autotrenuri  care au experienţă, asta fără ca astfel de persoane să aibă putere probatorie sau să aibă vreo calitate în dosar. Şi în acest caz se dovedeşte faptul că la Suceava nu există un Cod de procedură penală ci doar codul bunului plac”, a spus Adrian Leik. Deoarece din momentul accidentului, lui Tudorache  i s-a reţinut permisul, fără a i se elibera o dovadă de circulaţie sau de reparaţi, i s-a întocmit dosar de urmărire penală, i s-au pus în plată zilele de spitalizare şi a fost transformat din victimă în învinuit, apărătorul acestuia începe primele plângeri penale. Prima dintre acestea este îndreptată bineânţeles împotriva agentului Negruţi. „Prima plângere am depus-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, aceasta ajungând la procurorul Pavelescu, aflat în câteva luni înainte de pensie. Acesta avea obligaţia să-l cheme pe Tudorache, dar nici nu a luat dosarul să se uite peste el şi a dat „Neînceperea urmăririi penale” împotriva lui Negruţi, urmând s-i mai dea acestuia şi un certificat de bună purtare. Mai rămânea ca Tudorache să-şi pună cenuşă în cap cu învoiala acestui stâlp al dreptăţii şi centru al adevărului”, a spus Adrian Leik

Procurorul Mandici începe urmărirea împotriva… lui însuşi

Împotriva acestei rezoluţii, apărătorul victimei face o altă plângere penală împotriva procurorului Pavelescu. Plîngerea a ajuns la procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care fără nici o verificare au dat NUP. „Şi împotriva acestora am făcut plângere pentru abuz în serviciu, această plângere urmând să fie rezolvată de către procurorul general Vasile Mandici”, a spus Leik. Şi aici s-a dat NUP şi am făcut o altă plîngere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva procurorului general Vasile Mandici, plângere care este trimisă înapoi la Parchetul Curţii de Apel Suceava, pentru că nu ar fi fost de competenţa Înaltei Curţi. „Însuşi Mandici îi trimite o adresă lui Tudorache, prin care îl înştiinţează în bătaie de joc că plângerea sa privind săvârşirea de către Vasile Mandici a infracţiunii de abuz în serviciu se află în lucru la Curtea de Apel Suceava şi urmează să primească un răspuns. Normal că rezoluţia a fost NUP, pentru că nu cred că vreun subaltern al parchetului şi-ar fi permis să-l cheme pe şef ca să-l verifice. Am făcut plângere penală la această soluţie şi am înaintat-o procurorului general al României, Codruţa Kovesi, care a menţinut NUP, motivând că nu orice manifestare a unui procuror de a respinge probe sau de a nu face cercetare într-un caz constituie infracţiune”, a spus Adrian Leik. În tot acest timp, Mihai Tudorache se ducea lunar la Suceava pentru prelungirea dreptului de conducere, apelând la mila procurorului Puha Ioan Sebastian, procurorul de caz. „La un moment dat, acest procuror nu mai prelungeşte dreptul de circulaţie, drept pentru care facem plângere la prim procurorul Greţcan care ne răspunde că a expirat termenul de valabilitate al dovezii de circulaţie, lucru care nu există, deoarece aceasta se prelungeşte din 30 în 30 de zile până la definitivarea dosarului. Facem plângere penală împotriva lui Puha şi Greţcan pentru abuz în serviciu. Din nou ne ducem la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel unde deja aveam puse „pile” şi ne dă bineînţeles NUP. Am făcut şi la CSM o sesizare. În noiembrie 2010, Greţcan îi trimite lui Tudorache, la 3 luni după ce nu a mai profesat, o adresă prin care îi spune să se prezinte la Parchet să i se dea prelungirea pentru dreptul de circulaţie. În toată această perioadă Tudorache pierduse şi un loc de muncă în Italia şi mai multe avantaje”, a spus Adrian Leik. La rândul său, Mihai Tudorache arată cu degetul spre Poliţia din Suceava. „Deşi sunt victimă a accidentului de circulaţie şi s-a început urmărirea penală împotriva mea, mi s-a reţinut abuziv permisul de conducere de către Negruţi Dinu şi nu mi s-a eliberat dovadă înlocuitoare măcar că îmi câştigam existenţa zilnică a mea şi a familiei cu acest permis, în schimb lui Bărăian i s-a eliberat dovadă înlocuitoare care i se prelungeşte periodic”, a spus Tudorache.

Şoferul de cursă lungă a finalizat cu o fugă

În tot acest timp se încearcă reluarea expertizelor celor două maşini implicate în accident. În urma verificării maşinii conduse de Vasile Bărăian, ies la iveală alte suprize. „În urma verificărilor s-a constatat că autoutilitara nu era dotată cu tahograf, cum au maşinile care desfăşoară transport judeţean, pentru a putea verifica dacă sunt respectaţi timpii de odihnă ai şoferului. Ori aceşti timpi nu s-au respectat. Pe 14 ianuarie s-a dovedit că şoferul a parcurs 600 de kilometri, de la locuinţa sa din Cluj şi până în Suceava, acolo unde a descărcat nişte piatră abrazivă. Nu se face adresă către combinatul din Cluj pentru a lămuri această problemă, aşa cum nu s-au ridicat nici de la hotelul Albert, copii după registrele de cazare, pentru a se dovedi afirmaţiile şoferului că acolo obişnuia să se cazeze şi că era client fidel”, a spus Adrian Leik. În schimb, potrivit avocatului apărării, expertul Ianovici introduce o probă care nu se impunea, de natură să tergiverseze cercetările pe parcursul acestor 2 ani, cum că Bărăian nu a atins Volvo şi că nici nu avea cum să sesizeze ceva ce nu a existat, părăsind locul accidentului. „Această probă nu era necesată, pentru că din declaraţiile martorilor oculari rezultă că accidentul a fost cauzat de manevrele de depăşire neregulamentară efectuate de Bărăian, fără ca acesta să se asigure că are timp şi spaţiu să intre în depăşire. Am sesizat aceste aspecte subcomisarului Cuciureanu Angela, iar aceasta ne-a spus că „aşa e la noi la Suceava şi că aşa vrea procurorul Puha şi nu o să mă cert eu cu el din cauza lui Tudorache””, a spus Adrian Leik.

Expertize făcute „pe încredere”

Expertul numit de Inspectoratul de Poliţiei Suceava, respectiv Mihai Ianovici,  trebuia să ia legătura cu experţii din proces ai făptuitorului, Sopa Sorin Petru, şi ai victimei, expertul Radu Gaiginschi, iar toţi trei să ia legătura cu părţile implicate, să verifice cele 2 autovehicule, cu atât mai mult cu cât exista acea motivaţie că nu i s-a dat lui Tudorache dovada de reparaţie pe motiv că se va face o expertiză tehnică. Ori, acest lucru nu se întâmplă, la fel cum, potrivit lui Adrian Leik, nu s-au determinat la faţa locului nici valorile de trafic existente la ora şi locul producerii accidentului, şi nici detaliile de planimetrie în baza cărora să se poată aprecia condiţiile de vizibilitate. „Expertul Ianovici s-a înţeles telefonic cu expertul nominalizat de învinuit şi s-a căzut de acord asupra punctului de vedere sugerat de Poliţie, că între cele două autoturisme nu a existat contact decât la nivelul oglinzii retrovizoare, spre deosebire de aprecierile expertului din partea victimei, care vine prin metoda fotogrametriei şi dovedeşte puncte de contact în şase locuri. Am făcut obiecţiuni la expertiza lor şi nu ni s-a răspuns. Singurul lucru care s-a făcut a fost o suplimentare a expertizei, dar fără să se facă nici o verificare la maşină. Mai mult, a fost evitat expertul nostru, domnul Radu Gaiginschi. S-a purtat doar o corespondenţă electronică între dumnealui şi cel oficial, iar în momentul în care domnul Gaiginschi i-a dat întâlnire pentru a se efectua expertiza, expertul Poliţiei nu a venit, dar i-a cerut să fie de acord cu expertiza făcută de el”, a spus Adrian Leik.

Complicitate la vârful Poliţiei Suceava?

Dosarul este trimis, în cursul lunii octombrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava. Avocatul Adrian Leik acuză faptul că acel dosar nu a fost finalizat în momentul trimiterii spre instanţă, motivând faptul că pentru orice act din dosar care se întocmea ar fi trebui să fie chemat deoarece avea cerere depusă la dosar în calitate de apărător, prin care solicita să fie anunţat pentru a participa la orice activitate procedurală din dosar. „Bineânţeles că nu am fost chemat, pentru că altfel nu s-ar fi ajuns la nişte rezultate care să-l exonereze pe Bărăian de producerea accidentului”, a spus Adrian Leik. Pe 12 decembrie 2011, Tudorache depune cerere la Parchetul Judecătoriei Suceava prin care solicită ca prin rechizitoriu, procurorii să se pronunţe şi cu privire la permisul său de conducere, ţinând cont de faptul că procurorul Puha, din august 2010 nu a mai aprobat prelungirea dreptului de a conduce, iar în rechizitoriu nu se face nici un fel de referire la acest aspect. „Pe data de 13 martie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava anunţă că a expirat termenul de dovadă şi, cu bună ştiinţă şi cu rea credinţă i se încalcă un drept prin măsura reţinerii în continuare a permisului. Ne-am eprimat pe cale ierarhică în repetate rânduri, atât şefului Poliţiei Rutiere cât şi şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean din Suceava, cărora le-am argumentat faptul că Tudrache este victimă şi are permisul ridicat în mod abuziv, dar nu s-a dispus nici o măsură pentru repararea acestui abuz. Este vorba despre complictatea condamnabilă a inspectorului şef al Poliţiei Suceava care nu a reuşit, în turma pe care o păstoreşte, să vadă că are oameni care patinează de la prevederile legale şi să încerce să reabiliteze drepturile încălcate ale omului. La rândul său, şeful Poliţiei Rutiere l-a ameninţat pe Tudorache „din cauza ta am fost amendat, dar tu vei rămâne cu mine”,  a spus avocatul Adrian Leik

În loc de happy-end….

Vasile Bărăian este la această oră şofer pe aceiaşi maşină implicată în accident, la acelaşi combinat. În cauză nu s-a început urmărirea penală împotriva lui, pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală, părăsirea locului accidentului sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice. „Procesul verbal de cercetare la faţa locului a fost întocmit după identificarea autorului accidentului, Bărăian Vasile, şi a autoutilitarei CJ-12-UDL , însă, despre autorul accidentului şi autovehiculul pe care îl conducea, nu se face nici o menţiune în procesul verbal de cercetare la faţa locului. Se spera probabil ca să nu fie depistat acest lucru şi astfel să treacă neobservat. Mai mult, nu s-a luat ca reper un punct fix faţă de care să se efectueze şi să se raporteze măsurătorile, putând fi schimbat astfel locul accidentului pentru a-1 ajuta pe Bărăian Vasile să scape de răspundere penală”, a spus Mihai Tudorache. Contactat telefonic, Vasile Bărăian nu a putut oferi o poziţie vizavi de  acuzaţiile care i se aduc. „În urma plângerilor penale pe care le-am făcut la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, văzând că nu am de gând să suport să-mi fie pus mie în sarcină accidentul, Negruţi Dinu a făcut un raport de extindere a cercetărilor cu dată retroactivă , dar acest lucru nu poate ascunde interesul lui în deturnarea cercetărilor şi a realităţii din dosar. În mod curios, Negruţi Dinu şi-a axat cercetarea numai pe mine, Tudorache Mihai, scoţându-mi cazierul de circulaţie pentru a mă inculpa că eu nu a adaptat viteza la condiţiile meteo-rutiere şi astfel am pierdut controlul direcţiei autoturismului, iar Bărăian Vasile nu are nici o tangenţă cu accidentul”, a mai spus Tudorache Mihai. Nici agentul de poliţie, Negruţi Dinu, nu a putut oferi telefonic o poziţie vizavi de aceste aspecte, rămânând ca concluzia amară a ascestui caz să o tragă tot apărătorul victimei-acuzat, avocatul Adrian Leik. „Domnul Tudorache e un Ulise mai vechi care nu a rătăcit cei 7 ani de acasă, ci doar 2, pe drumul de la Paşcani la Suceava, de când a avut accidentul. La Suceava este o caracatiţă. Acolo se joacă Hora Unirii pe putere. Cine cade sau îşi rupe picioarele este susţinut în aceiaşi horă. Toţi vor să joace şi se acoperă unul pe altul. Avea dreptate Vlahuţă când spunea „Ce ţară fericită, maiestate!…/ Se lăfăieşte gureşa Minciună/ ….De sus şi până jos s-a-ntins Minciuna/ Ea leagă şi dezleagă-n ţară toate”. Din cauza unor astfel astfel de cazuri se ajunge la CEDO, iar statul român plăteşte. Înainte de toate plătesc aceşti oameni, care din cauza  incompetenţei unor procurori sau poliţişti se distrug vieţi şi se mutilează destine”, a spus avocatul Adrian Leik. În cazul lui Mihai Tudorache se pune în acest moment problema achiziţiei unei proteze pentru că ţesururile piciorului accidentat dau semne de necroză, după ce operaţia nu a reuşit prea bine să lege oasele. A pierdut doi ani făcând naveta între Paşcani şi Suceava, acolo unde i s-au „rezolvat” mai multe lucruri, printre care „un dosar penal, atingerea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, a dreptului de a-şi profesa meseria, a dreptului de a ocupa un post de conducător auto profesionist, a dreptului la un trai decent şi interesului legitim de a asigura existenţa şi traiul zilnic al familiei”. După o instrumentare a acestui dosar, la modul prezentat mai sus, familia Tudorache nu îşi mai pune încrederea decât în judecătorii de la CEDO.

Nelu PAUNESCU

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

62 + = 67